20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant

Este oare filozofia lui Kant, așa cum se crede, cel mai dificil cod al gândirii? Cel pe care, în primii ani după publicarea lui, au reușit să-l „spargă“ numai câteva minți? Cartea lui Mircea Flonta pare să spulbere acest mit. În limba română nu există o mai limpede prezentare a demersului care s-a asociat cu suprema glorie și suprema dificultate a filozofiei. Ce-ar fi dacă am constata, după lectura acestei cărți, că una dintre cele mai severe minți ale gândirii poate să ne iasă în întâmpinare și să ne propună prietenia ei?

„Reforma metafizicii întreprinsă de Kant are la bază distincția sa dintre rațiunea pură teoretică sau speculativă și rațiunea pură practică. Prima conține condițiile de posibilitate ale oricărei cunoașteri cu valoare obiectivă, cea de-a doua, principiile deciziei și acțiunii morale. În demersul care este critica rațiunii, demers pe care Kant l-a comparat cu un proces intentat rațiunii, aceasta este acuzatul, acuzatorul, apărătorul și judecătorul, dar deopotrivă instanța de la care emană legile ce orientează judecata.“ — MIRCEA FLONTA

MIRCEA FLONTA (n. 1932), profesor emerit la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, membru al Academiei Române. Activitatea sa didactică – întinsă pe o perioadă de peste șaizeci de ani – s-a centrat pe epistemologia cla sică și analitică, teoria cunoașterii științifice, filozofia limbajului, gândirea lui Immanuel Kant și Ludwig Wittgenstein. A publicat, în țară și străinătate, numeroase studii și articole în reviste și culegeri de studii. A tradus, în colaborare, din operele filozofice ale lui David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și Ludwig Wittgenstein. Volume: Adevăruri necesare? Studiu monografic asupra analiticităţii (Editura Științifică și Enciclopedică, 1975), Perspectivă filozofică și raţiune știinţifică: Presupoziţii filozofice în știinţa exactă (Editura Științifică și Enciclopedică, 1985), Cognitio: O introducere critică în problema cunoașterii (ALL, 1994; ediția a II-a 2008), Imagini ale știinţei (Editura Academiei Române, 1994), Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Reflecţii asupra percepţiei filozofiei în cultura românească (Fundația Culturală Română, 1998), Kant în lumea lui și în cea de azi: Zece studii kantiene (Polirom, 2005), Gânditorul singuratic: Critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008), Darwin și după Darwin: Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010), 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012; ediția a II-a 2024), Drumul meu spre filozofie (Humanitas, 2016), Răspântii ale gândirii: Despre identitatea filozofiei, relaţia știinţă–religie și alte subiecte de interes general (Humanitas, 2017), Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al știinţei în timpul Primului Război Mondial (împreună cu Cătălin Vasilescu, Humanitas, 2020), Filozofia cercetătorului: Înţelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg (Humanitas, 2022).