Aceeași mare
AMOS OZ (1939–2018) este cel mai important prozator și eseist israelian. S-a născut la Ierusalim, părinții săi fiind originari din Polonia și Rusia. La 15 ani se stabilește în kibbutzul Hulda. După absolvirea Facultății de Filozofie a Universității Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura și predă la liceul local până în 1986, când se mută cu familia în orașul Arad. Primul său volum de povestiri, Acolo unde urlă șacalii, apare în 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). În 1967 luptă în Războiul de Șase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur. După succesul internațional al romanului Soțul meu, Michael (1968; Humanitas Fiction, 2013, 2017), scriitorul continuă să publice cărți de ficțiune: Până la moarte (1971), Atinge apa, atinge vântul (1973), Muntele Sfatului Rău (1976; Humanitas Fiction, 2012), Sumki (1978; Humanitas Fiction, 2014), Odihnă desăvârșită (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagră (1987; Humanitas Fiction, 2012), Să cunoști o femeie (1989), Fima (1991), Să nu pronunți: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subterană (1995; Humanitas Fiction, 2013), Aceeași mare (1999), Poveste despre dragoste și întuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008), Deodată în adâncul pădurii (2005; Humanitas, 2010), Rime despre viață și moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009), Scene de viață campestră (2009; Humanitas Fiction, 2011), Între prieteni (2012; Humanitas Fiction, 2014), Iuda (2014). Semnează eseuri literare, culturale și politice, cele mai cunoscute aflându-se în Cum să lecuiești un fanatic (2006; Humanitas Fiction, 2011), Dragi fanatici (2017; Humanitas Fiction, 2018). În 2012, publică împreună cu fiica sa, istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul Evreii și cuvintele (Humanitas Fiction, 2015, 2018). Opera sa e tradusă în peste 40 de limbi. Printre cele peste 30 de premii și distincții primite de autor se numără: Premiul Păcii al Editorilor Germani (1992), Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Príncipe de Asturias pentru literatură (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013).
Interviu (Ana-Maria Onisei, Adevărul literar şi artistic, 2010)
Premiul francez WIZO 2003 • În 2011, dramatizare (Tel Aviv) și adaptare ca operă (Bari, Italia) • Traduceri în peste 20 de țări.
„Am scris această carte cu tot ceea ce am. Limbaj, muzică, structură… Dintre toate, mi-e cea mai apropiată. Aproape de mine, aproape de ceea ce am dorit întotdeauna… Am mers cât de departe am putut.“ – AMOS OZ
Una dintre cele mai fascinante cărți ale lui Amos Oz, Aceeași mare este o polifonie de voci și povești febrile despre haos și ordine, despre dragoste și erotism, loialitate și trădare. Un lung poem care se citește ca un roman – sau poate un roman care se citește ca un poem.
„Acest text hibrid refuză să urmeze canoanele epice ale romanului, impunându-ne norme noi, surprinzătoare. Dar să nu ne lăsăm dezorientați, ci să ne permitem să ieșim din albia așteptărilor noastre de cititori. Parcurgând rândurile care se metamorfozează neîncetat pentru a lăsa proza aparent naivă să ne conducă brusc spre versuri cu tainice inflexiuni, și care la rândul lor se aștern din nou liniștitoare în epic, parcă am asculta vocea unui menestrel peregrin, recitând în piața unui oraș medieval, acompaniat din când în când de sunetele unei viele, harpe, unui psalterion sau flaut. Pentru a completa un sens îndepărtat sau o emoție nestăpânită, ca o respirație tăiată, recitativul epic lasă loc tonalității poetic învăluitoare a incantațiilor. Ascultăm și tăcerea care plutește când un rând sau un vers s-au întrerupt: o invitație de a continua să urmărim ce se petrece când spațiul real și spațiul imaginar se întretaie sau se suprapun. Căutări nesfârșite, depărtări învăluitoare, voci însingurate, moartea prezentă în viața de zi cu zi, ecourile unor tristeți care își răspund de pe un meridian pe altul; și marea cu prezența ei de basso continuo, ritmând adâncimi poetice.“ — MARLENA BRAESTER
| Editura | Humanitas Fiction |
|---|---|
| Colecție | Seria de autor Amos Oz |
| Ediția cărții | I |
| ISBN | 978-606-779-807-4 |
| Traducător | Maria Dragut |
| Număr de pagini | 216 |
| Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
| Tip copertă | brosata |
| Data apariției | 2021 |
| Premii | Nobel 2010 |
| Nou | Nou |
Validate your login