Traducere, prefaţă, glose şi iconografie de Şerban Foarţă
Nici pe departe o traducere oarecare, Albumul de versuri, versiunea Şerban Foarţă, demonstrează limpede o folosire aproape alchimică a limbajului, în ambele cazuri. Poemele lui Mallarmé, cel reorchestrat de Foarţă, responsabil, de altfel, pentru un întreg mecanism critic ridicat în jurul textului, vorbesc nu doar despre aventura poeziei de-a lungul istoriei, ci şi despre nobleţea simţului lingvistic.
"Foc e poezia lui Mallarmé şi foc aţi aprins în limbajul nostru poetic. Alegra zi (pentru vivace aujourd'hui) îmi pare o biruinţă. Cu aleasă gratitudine şi afecţiune statornică", Nicolae Steinhardt îşi încheia mesajul către Şerban Foarţă.
Cioran, la rândul lui, n-a întârziat, la scurtă vreme după ce l-a citit pe Mallarmé în varianta poetului-traducător, să spună că "Foarţă a încercat imposibilul şi a reuşit, graţie talentului său şi virtuţilor poetice ale limbii române" (Emil Cioran, 13 mai 1989).
Nici pe departe o traducere oarecare, Albumul de versuri, versiunea Şerban Foarţă, demonstrează limpede o folosire aproape alchimică a limbajului, în ambele cazuri. Poemele lui Mallarmé, cel reorchestrat de Foarţă, responsabil, de altfel, pentru un întreg mecanism critic ridicat în jurul textului, vorbesc nu doar despre aventura poeziei de-a lungul istoriei, ci şi despre nobleţea simţului lingvistic.
"Foc e poezia lui Mallarmé şi foc aţi aprins în limbajul nostru poetic. Alegra zi (pentru vivace aujourd'hui) îmi pare o biruinţă. Cu aleasă gratitudine şi afecţiune statornică", Nicolae Steinhardt îşi încheia mesajul către Şerban Foarţă.
Cioran, la rândul lui, n-a întârziat, la scurtă vreme după ce l-a citit pe Mallarmé în varianta poetului-traducător, să spună că "Foarţă a încercat imposibilul şi a reuşit, graţie talentului său şi virtuţilor poetice ale limbii române" (Emil Cioran, 13 mai 1989).