In 1939, resimtind amenintarea razboiului si a retardului artistic, Miller pleaca in Grecia, la invitatia prietenului sau, scriitorul Lawrence Durrell si, impresionat de peisajele si de oamenii pe care ii intilneste pe parcursul calatoriei sale – in special de scriitorul grec George Katsimbalis, caruia i-a dedicat cartea sa –, incepe sa-si astearna pe hirtie opiniile radicale despre razboi, impresiile si transformarile spirituale prin care trece zi de zi, in contact cu locuri si oameni care il fascineaza profund. Ca orice calatorie spirituala, si aceasta sta sub semnul epifaniei, al experientei liminale si al renasterii, in care omul se regaseste „gol ca un salbatic”, eliberat de orice notiuni idealiste despre Dumnezeu, credinta si morala.