S-a spus mereu că îngerii sunt dublul ceresc al omului. Suntem mereu însoţiţi de modelul nostru, de portretul nostru îmbunătăţit. Şi suntem -- sau în orice caz ar fi bine să fim -- într-un dialog permanent cu posibilul acestui portret. Îngerul oferă fiecăruia din actele noastre reperul epurei lui, adică desenul lui ideal.
Lângă fiecare "este", îngerul aşează un "cum ar trebui să fie". El conjugă neobosit, la optativ, curgerea vieţii noastre, aşa cum am face-o noi înşine dacă am fi în condiţia lui.
Lângă fiecare "este", îngerul aşează un "cum ar trebui să fie". El conjugă neobosit, la optativ, curgerea vieţii noastre, aşa cum am face-o noi înşine dacă am fi în condiţia lui.