Drama umanismului ateu

Tuturor acestora, autorul le contrapune nu atat doctrina Bisericii Catolice, cat ideile fecunde intrupate in cartile celui mai mare romancier al aceluiasi secol: F.M. Dostoievski. Pe urmele sale, Lubac considera ca epoca noastra este sortita sa-l regaseasca in cele din urma pe Dumnezeu: „Pamantul, care fara Dumnezeu n-ar putea inceta sa fie un haos decat devenind inchisoare, este, in realitate, campul maret si dureros unde se plamadeste fiinta noastra vesnica. Astfel, credinta in Dumnezeu, pe care nimic nu o va smulge din inima omului, este singura flacara in care se intretine, omeneasca si divina, speranta noastra."