Textele din acest volum au fost scrise de pe pozitia unui membru al „societatii civile“ in perioadele in care febra organismului social a atins in tara noastra grade paroxistice. Acesta este si motivul pentru care subtitlul volumului este Texte civile.
„Intelectualul roman traieste nevrotic si dramatic, prins intre tentatia de a gesticula vehement pe scena publica si cea de a tranti, scarbit, poarta istoriei si de a se incuia in camera lui. Mereu am avut, ca romani, ceva de infruntat, de indreptat, de luat de la capat. Traim, epuizant, o stare de insurectie cetateneasca. Bolnava noastra Romanie, cu smecherii, lichelele sau incapabilii care au condus-o periodic, ne-a cerut, de prea multe ori, sa nu uitam ca suntem «cetateni» si «romani». Visez o Romanie de care sa nu trebuiasca sa-mi aduc aminte mai mult de o data la patru ani.“ (Gabriel Liiceanu)