O istorie filosofică a licorii bahice, de la tradiţiile Antichităţii şi ale creştinismului, trecând prin modernitate şi ajungând până în zilele noastre.
Vinul nu este un produs ca oricare altul, pe care îl consumi şi gata. În jurul lui gravitează o adevărată cultură şi mari sisteme de gândire. În Filosofia vinului, Massimo Donà, profesor de filosofie în Milano, nu se sfiește să rescrie practic istoria filosofiei europene, din perspectiva relaţiei cu licoarea bahică.
De la sărbătorile dionisiace, trecând prin textele sacre ale creștinismului, prin filosofia medievală creștină, festivismul rabelaisian, raționalismul britanic, Iluminismul francez și kantian, romantismul pesimist ori revoluționar, simbolismul lui Baudelaire, existențialismul lui Sartre și încheind cu dialectica negativă a lui Adorno, vinul ne întâmpină mereu, uneori în chip neașteptat, alteori cu naturalețe, însă de multe ori în chiar centrul reflecțiilor filosofice ale marilor figuri ale culturii europene.
Vinul nu este un produs ca oricare altul, pe care îl consumi şi gata. În jurul lui gravitează o adevărată cultură şi mari sisteme de gândire. În Filosofia vinului, Massimo Donà, profesor de filosofie în Milano, nu se sfiește să rescrie practic istoria filosofiei europene, din perspectiva relaţiei cu licoarea bahică.
De la sărbătorile dionisiace, trecând prin textele sacre ale creștinismului, prin filosofia medievală creștină, festivismul rabelaisian, raționalismul britanic, Iluminismul francez și kantian, romantismul pesimist ori revoluționar, simbolismul lui Baudelaire, existențialismul lui Sartre și încheind cu dialectica negativă a lui Adorno, vinul ne întâmpină mereu, uneori în chip neașteptat, alteori cu naturalețe, însă de multe ori în chiar centrul reflecțiilor filosofice ale marilor figuri ale culturii europene.