Icoane

„Iconografia creștină, mai cu seamă atunci când valorifică reprezentarea lui Iisus Hristos, își are rădăcinile în doctrina Învierii. Mai mult ca oricare altă figură biblică, icoana lui Hristos neîntinată de mâna omului întruchipează principiul dogmatic al creștinismului.” (Părintele Daniel Rousseau)

Lucrarea de față urmărește evoluția temelor sacre, tratate de pictorii școlii bizantine, începând cu cnezatul Kievului și până la prăbușirea Imperiului Rus. Fără a se referi la modelul străvechi ale iconografiei, la tehnicile și la materialele folosite – lemnul, aurul sau tempera –, autorul demonstrează că reprezentarea divinității relevă întotdeauna, în orice eră a istoriei o nouă expresie a umanității.