“Toate aceste probleme (de filosofie) […] înalţă şi uşurează sufletul, care, apăsat sub o grea povară, doreşte să-şi ia zborul şi să se reîntoarcă acolo de unde a pornit. Căci trupul este o povară şi o pedeapsă a sufletului: îl zdrobeşte sub apăsarea lui şi-l ţine înlănţuit, dacă nu-i vine în ajutor filosofia şi nu-i îngăduie să respire privind întocmirea lumii, înalţându-se de la cele pământeşti la cele divine. Libertatea, scăparea lui, este că se furişează uneori din închisoare şi că îşi capătă din nou puterile, bucurându-se de cer.”
Seneca, Scrisori către Lucilius, 65