Prima parte a celui de-al patrulea volum abordeaza religiile din India, regiune in care varietatea experientelor spirituale – de la „religia” vedica la hinduism, jainism si sikhism – a dat nastere unei bogate literaturi, unor practici de cult si opere de arta caracterizate de vivacitatea unei civilizatii profund religioase. In partea a doua sint prezentate primele faze ale budismului, de asemenea originar din India, diversele forme pe care le-a adoptat in regiunile in care s-a raspindit de-a lungul istoriei, precum si stadiul actual al acestei religii. Ultima parte este dedicata milenarelor religii indigene din Tibet, China, Coreea si Japonia si influentelor pe care le-au suferit din partea celorlalte culte asiatice.
„Orice istorie a religiilor este un produs al timpului sau, caruia ii reflecta, alaturi de limite si slabiciuni, exigentele si cunostintele. Aflati in fata unei duble cerinte – pe de o parte, de a contextualiza expunerea diferitelor religii intr-un mod riguros sub aspect cronologic, iar pe de alta parte, de a promova o prezentare a intregului care sa salveze, mai ales in cazul religiilor istorice cu o existenta indelungata, elementele de continuitate si permanenta –, ne-am decis pentru privilegierea celui din urma criteriu.
Am preferat sa recurgem la ordinea consacrata, care porneste de la prezentarea datelor pe care le detinem privind preistoria, parcurge intregul tablou al religiilor antice (vol. I), abordeaza cele trei religii abrahamice – iudaismul, crestinismul, islamul – (vol. II si III), pentru a trece apoi la tratarea religiilor Extremului Orient (vol. IV) si, in final, a religiilor popoarelor sub aspect etnologic (vol. V). Un statut aparte il au religiile dualiste – gnoza, maniheismul si destinul lor medieval –, pe care am decis sa le izolam dupa un criteriu tipologic (ele se gasesc in volumul al treilea doar din motive editoriale), si religiile din America precolumbiana, plasate din motive similare in ultimul volum." (Giovanni Filoramo)
„Orice istorie a religiilor este un produs al timpului sau, caruia ii reflecta, alaturi de limite si slabiciuni, exigentele si cunostintele. Aflati in fata unei duble cerinte – pe de o parte, de a contextualiza expunerea diferitelor religii intr-un mod riguros sub aspect cronologic, iar pe de alta parte, de a promova o prezentare a intregului care sa salveze, mai ales in cazul religiilor istorice cu o existenta indelungata, elementele de continuitate si permanenta –, ne-am decis pentru privilegierea celui din urma criteriu.
Am preferat sa recurgem la ordinea consacrata, care porneste de la prezentarea datelor pe care le detinem privind preistoria, parcurge intregul tablou al religiilor antice (vol. I), abordeaza cele trei religii abrahamice – iudaismul, crestinismul, islamul – (vol. II si III), pentru a trece apoi la tratarea religiilor Extremului Orient (vol. IV) si, in final, a religiilor popoarelor sub aspect etnologic (vol. V). Un statut aparte il au religiile dualiste – gnoza, maniheismul si destinul lor medieval –, pe care am decis sa le izolam dupa un criteriu tipologic (ele se gasesc in volumul al treilea doar din motive editoriale), si religiile din America precolumbiana, plasate din motive similare in ultimul volum." (Giovanni Filoramo)