Lăsând cititorului plăcerea de a descoperi istoria tristă a unui experiment politic eșuat în cele din urmă în condițiile date, dar care s-a bazat pe naționalismul slovac care a triumfat peste decenii, după căderea comunismului, prin separarea pașnică de Cehoslovacia, ne vom limita la doar câteva considerații pe marginea unui subiect suculent. După cum este cunoscut, apariția Cehoslovaciei[1] s-a produs atât pe fondul intereselor Puterilor Aliate de a crea un stat puternic în Centrul Europei, cât și datorită activității intense depuse în exil de personalități precum Thomas Masaryk, Milan Stepanek sau Eduard Benes. Pe fondul crizei din Austro-Ungaria, la 14 octombrie 1918, la Paris, Consiliul Național Cehoslovac va pune bazele unui guvern în exil condus de Masaryk, avându-l la externe pe Benes. După două săptămâni, Consiliul Național va proclama independența țării, la 30 octombrie, Consiliul Național Slovac votând unirea cu cehii. Revenit la Praga, Thomas Masaryk va fi confirmat drept președinte al noului stat, la 14 noiembrie 1918.
Vorbind despre o carte de calitate, nu trebuie să uităm meritele autorului. Radu Florian Bruja este deja un nume consacrat în istoriografia română, fiind recunoscut ca un specialist în istoria secolului XX, atras în special de emergența mișcărilor de extremă dreapta, precum și instaurarea regimului personal al regelui Carol II.
Gheorghe Onișoru
Ideea acestei cărți s-a născut într-o însorită zi din luna iunie a anului 2016. Eram pe atunci bursierul statului slovac și mă documentam pentru câteva studii pe tema relațiilor româno-slovace în anii celui de al Doilea Război Mondial. Fiind cazat la etajul cinci al căminului Facultății de Drept de pe strada Komenisky aflată pe pantele Munților Tatra Joasă, îmi ofeream o mică bucurie de fiecare dată când doream să fac o pauză din activitate. În clipele de răgaz pe care mi le permiteam mă lăsam furat de impresionantul peisaj al crestelor sudice ale masivului Fatra Mare. Splendidul peisaj care se deschidea în fața ochilor, cu marginea depresiunii în care se afla orașul Banská Bystrica, mă îndemna la reverie și visare. De multe ori gândul îmi zbura în cu totul altă parte decât la activitatea mea cotidiană. Așa trebuie să se fi născut și ideea de a aborda și o altă temă decât cea pentru care venisem în Slovacia. În încercarea de a obține cât mai multe informații despre relațiile bilaterale din studiile istoricilor slovaci am adunat o amplă bibliografie despre prima republică slovacă. Mare parte din acestea erau utile doar pentru a-mi face o imagine cât mai exactă despre realitățile unui stat cu o istorie de doar cinci ani. Apoi ele aveau să formeze un balast inutil, uitat undeva în vreun ungher prăfuit. Cea mai mare parte din istoria acestui stat era aproape necunoscută în istoriografia românească. Nici măcar biografia lui Jozef Tiso nu era cunoscută, decât în linii mari, în spațiul nostru. De aceea, un studiu detaliat al Slovaciei fasciste în limba română ar fi fost pentru mine o adevărată mină de aur. Atât de multe personalități, numeroase detalii din viața Slovaciei sau fapte și acte ale unor personaje care au trăit aici în anii cumpliți ai războiului mi se relevaseră într-un timp relativ scurt încât pentru sistematizarea lor un astfel de studiu ar fi fost mai mult decât necesar. Dar acesta nu fusese încă scris.
Radu Florian Bruja