"Jurnal de scriitor nu este numai jurnal intim ori autobiografic, operă memorialistică ori roman autobiografic. Nu e nici antijurnal sau pseudojurnal. Este, pur şi simplu, jurnalism de o factură care topeşte distincţiile dintre persoana întîi a diaristului, care se vorbeşte pe sine pentru sine, persoana autorului de jurnal al plămădirii unor romane, jurnalul reţinînd crîmpeie de experienţă creatoare, şi persoana a treia a naratorului, căreia i se datorează povestea în forma elaborată deja, naraţiunea definitivă.
Trebuie să fii Dostoievski pentru că să împaci, dialogic, specii altminteri incompatibile, punîndu-le sub autoritatea capricioasă a mono-jurnalului despre sine şi despre alţii, dar mai cu seamă despre sine ca instanţă morală, nesigură de adevărul ei." (Sorina Bălănescu)
Trebuie să fii Dostoievski pentru că să împaci, dialogic, specii altminteri incompatibile, punîndu-le sub autoritatea capricioasă a mono-jurnalului despre sine şi despre alţii, dar mai cu seamă despre sine ca instanţă morală, nesigură de adevărul ei." (Sorina Bălănescu)