Visători, îndrăgostiţi, stele pe punctul de a apune sau a se ridica pe firmament, toate aceste personaje, aflate într-un moment de cotitură al vieţii lor, devin interpreţii unui concert în care fiecare voce şi fiecare instrument atinge o notă umană cât se poate de autentică şi de răvăşitoare. Fie şi pentru o singură clipă, muzica uneşte sufletele, reaprinde scânteia dragostei, alină disperarea, preschimbând-o în melancolie şi făcând-o astfel suportabilă.
„Arta, pericolele ei, durerile pe care ţi le provoacă, cele câteva bucurii pe care ţi le oferă sunt teme pe care Ishiguro le sondează în profunzime în această carte... perfectă.” (Frank Kermode, London Review of Books)
„Nu e deloc de mirare că un prozator atât de profund, atât de bine echipat pentru a surprinde cele mai contradictorii sentimente, este îndrăgostit de muzică.” (Evening Standard)
„Am putea evoca influenţa lui Somerset Maugham în acest volum... Însă Ishiguro, un maestru al prozei, poate fi foarte greu derivat din alt scriitor. Nu se ştie cum, însă reuşeşte mereu să spună ceva esenţial despre afacerea asta încurcată care e viaţa.” (The Irish Times)
„Arta, pericolele ei, durerile pe care ţi le provoacă, cele câteva bucurii pe care ţi le oferă sunt teme pe care Ishiguro le sondează în profunzime în această carte... perfectă.” (Frank Kermode, London Review of Books)
„Nu e deloc de mirare că un prozator atât de profund, atât de bine echipat pentru a surprinde cele mai contradictorii sentimente, este îndrăgostit de muzică.” (Evening Standard)
„Am putea evoca influenţa lui Somerset Maugham în acest volum... Însă Ishiguro, un maestru al prozei, poate fi foarte greu derivat din alt scriitor. Nu se ştie cum, însă reuşeşte mereu să spună ceva esenţial despre afacerea asta încurcată care e viaţa.” (The Irish Times)