Poetă, traducătoare (mai ales din poezia germană de azi) și critic literar de bun-gust, Elena M. Cîmpan ne oferă în volumul de față cele mai „calde” poeme ale sale. La propriu și la figurat. O poezie în care confesivitatea și reflecția își dau mâna și în ideea celor foarte vechi, ce știau că lucrurile lumii acesteia există, doar dacă sunt scrise. (Ioan Radu Văcărescu)
* * *
Odată, într-o vizită de vară, gazda, o femeie tânără și delicată, mi-a spus la sosire: „Ți-am făcut o pâine, să o iei cu tine!” Atât de mult m-au impresionat, mai întâi gestul, apoi bunătatea, frumusețea pâinii, ca de nisip, învelită într-un ștergar, încât cred că valoarea acelui moment este pentru poet convertibilă în norocul de-a fi întâmpinat cu poezie peste tot în lume. (Elena M. Cîmpan)