Doctorul Sam Parnia, specialist în medicina de urgenţă, a demarat în 1997 primul studiu empiric care îşi propune să răspundă la una dintre cele mai incitante întrebări privind natura umană: „Ce se întâmplă, de fapt, când murim?“ Volumul de faţă reconstituie istoria acestei iniţiative curajoase, unică în lumea ştiinţifică.
Ducând mai departe cercetarea lui Raymond Moody din Viaţa după viaţă, Sam Parnia a avut la dispoziţie nu numai cunoştinţele teoretice, ci şi tehnologia necesară pentru a testa validitatea aşa-ziselor experienţe ale morţii iminente – trăiri lucide şi coerente ale unor pacienţi aflaţi în plin stop cardiac.
Odată demonstrată veridicitatea acestor experienţe, se naşte o întrebare cu implicaţii covârşitoare pentru modul în care înţelegem omul: „Poate conştiinţa funcţiona în lipsa oricărei activităţi cerebrale?“
Ducând mai departe cercetarea lui Raymond Moody din Viaţa după viaţă, Sam Parnia a avut la dispoziţie nu numai cunoştinţele teoretice, ci şi tehnologia necesară pentru a testa validitatea aşa-ziselor experienţe ale morţii iminente – trăiri lucide şi coerente ale unor pacienţi aflaţi în plin stop cardiac.
Odată demonstrată veridicitatea acestor experienţe, se naşte o întrebare cu implicaţii covârşitoare pentru modul în care înţelegem omul: „Poate conştiinţa funcţiona în lipsa oricărei activităţi cerebrale?“