Aspidistra să trăiască!
Romanul a fost ecranizat în 1997, în regia lui Robert Bierman, avându-i în rolurile principale pe Richard E. Grant şi Helena Bonham Carter.
Romanul Aspidistra să trăiască!, publicat în 1936 şi presărat cu numeroase detalii autobiografice, este o satiră muşcătoare la adresa vieţii literare şi a societăţii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. Proiectând naraţiunea pe fundalul Marii Crize Economice din anii ’30, Orwell realizează o cronică sumbră, emoţionantă, dar străbătută de puternice accente comice, a războiului personal purtat de Gordon Comstock, un mărunt poet londonez trecut de prima tinereţe, împotriva dominaţiei „zeului-ban” ce corupe toate aspectele existenţei şi a „decenţei meschine a clasei medii de jos”, al cărei simbol prin excelenţă este, în viziunea sa, aspidistra, planta ornamentală nelipsită din fereastra oricărei case din Anglia.
Editura | Polirom |
---|---|
Colecție | Top 10 |
Ediția cărții | a II-a, de buzunar |
ISBN | 9786303440392 |
Traducător | Mihnea Gafița |
Număr de pagini | 352 |
Formatul cărţii | 10,6 x 18 cm |
Tip copertă | broșată |
Data apariției | 2024 |
Romanul a fost ecranizat în 1997, în regia lui Robert Bierman, avându-i în rolurile principale pe Richard E. Grant şi Helena Bonham Carter.
Romanul Aspidistra să trăiască!, publicat în 1936 şi presărat cu numeroase detalii autobiografice, este o satiră muşcătoare la adresa vieţii literare şi a societăţii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. Proiectând naraţiunea pe fundalul Marii Crize Economice din anii ’30, Orwell realizează o cronică sumbră, emoţionantă, dar străbătută de puternice accente comice, a războiului personal purtat de Gordon Comstock, un mărunt poet londonez trecut de prima tinereţe, împotriva dominaţiei „zeului-ban” ce corupe toate aspectele existenţei şi a „decenţei meschine a clasei medii de jos”, al cărei simbol prin excelenţă este, în viziunea sa, aspidistra, planta ornamentală nelipsită din fereastra oricărei case din Anglia.
George ORWELL (pe numele său real Eric Arthur Blair) s‑a născut în 1903, în India, unde tatăl său lucra ca funcţionar în administraţia engleză locală. Şi‑a petrecut copilăria în Anglia şi, între anii 1917 şi 1921, a studiat la Eton, publicând în diverse reviste ale colegiului. După absolvire s‑a angajat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene din Birmania, experienţă pe care a relatat‑o mai târziu în romanul Zile birmaneze (1934; Polirom, 2003, 2013, 2016). În 1933 i‑a apărut prima carte, Fără un şfanţ prin Paris şi prin Londra (Polirom, 2017, 2019), unde descrie perioada de sărăcie autoimpusă pe care a trăit‑o la întoarcerea în Europa. De‑a lungul anilor ’30, Orwell a continuat să publice constant, oferind luminii tiparului romane precum O fată de preot (1935; Polirom, 2011, 2019) sau O gură de aer (1939; Polirom, 2010, 2021), însă adevărata recunoaştere i‑au adus‑o două proze de tip reportaj: Drumul spre Wingan Pier (1937; Polirom, 2018, 2019), unde zugrăveşte viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr‑un orăşel din Lancashire, şi Omagiu Cataloniei (1938; Polirom, 2009), unde îşi relatează experienţele din perioada Războiului civil din Spania. Cele mai populare romane ale sale, fabula politică Ferma Animalelor (1945; Polirom, 2002, 2017, 2018) şi distopia O mie nouă sute optzeci şi patru (1949; Polirom, 2002, 2012, 2016, 2019), au fost traduse în toate limbile şi adaptate pentru marele ecran. Orwell s‑a stins din viaţă în 1950, la Londra. La Editura Polirom au mai apărut: Cărţi sau ţigări (2011, 2021), romanul grafic Ferma animalelor (2019), Despre adevăr (2019), Despre libertate (2020) şi romanul grafic 1984 (2023).
Validate your login