Brâncuși. Amintiri și exegeze

Încerc să descifrez amintiri și jurnale intime, ca un rezumat definitiv pentru urmași. Nu-i treabă ușoară. Si nici grea. Îmi face plăcere. Situația mea este de grefier al unui proces celebru, judecat în tribunalul plasticii și al filosofiei contemporane, judecat la Paris, București, ca și pe tot globul.

Consemnez în cele ce urmează fragmente de conversații din oralitatea sa prestigioasă, ca și povestiri ale ucenicilor români ai lui Brâncuși despre neuitatul maestru care avea o doctrină clară: doctrina morală stoică a strămoșilor. Nu cred în nemurire și în înviere, dar cred în artă, în ordinea juridică și morală a umanismului mediteranean și în doctrina etico-filosofică a strămoșilor mei, oameni ordonați și de omenie, care sunt și ai lui Brâncuși

Petre Pandrea