Brancusi o viata vesnica

Cercetarea Alexandrei Croitoru reflectă o impresionantă investigaţie specifică studiilor culturale, în care elementul central îl constituie construirea socială a „mitului” lui Brîncuşi, precum şi procesele prin intermediul cărora acest mit este reprodus şi conservat în cultura populară din România. Mitul este înţeles aici drept o contrucţie ideologică naturalizată, care ajunge să se identifice, în cele din urmă, cu o suprastructură identitară de ordin naţional. În cadrul acestei cercetări, artista trasează genealogia mai multor mecanisme culturale care au contribuit la mediatizarea operei şi numelui lui Constantin Brîncuşi atît în sfera artei, cît şi în afara sa: apropierea artei moderne (şi a codurilor sale)în cultura vizuală populară; naşterea unui domeniu de studii în istoria artei marcat de un interes obsesiv pentru viaţa şi opera lui Constantin Brîncuşi („brîncuşiologia”), dar şi de un diletantism al formaţiei academice scuzat de patosul documentar; conservarea cultului lui Brîncuşi în perioada comunistă prin intermediul unor ritualuri comemorative destinate să evidenţieze ceea ce, într-un alt studiu, am numit, cu o formulă paradoxală „transcendentalismul istoric” al operei lui Brîncuşi – valoarea sa universală, atemporală, şi totodată locală, înrădăcinată în folclor şi legende populare româneşti; în fine, construirea unei figuri imaginare, eroice şi mitologice, în literatura română. Elementul comun al acestor discursuri este fără îndoială ficţiunea – acea construcţie narativă fundamentală pentru definirea naţiunii drept o comunitate imaginată şi imaginară. Cristian Nae

Alexandra Croitoru (n. 1975) trăieşte şi lucrează în Bucureşti. Începînd cu anul 1999 predă în cadrul departamentului Foto-Video al Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Din 2011 este co-curator al Salonului de proiecte Bucureşti. Proiectele sale artistice au fost prezentate în expoziţii organizate de instituţii precum Kunsthalle Winterthur, MNAC Bucureşti, tranzit.ro/Bucureşti, Club Electroputere Craiova, MUMOK Viena, Zachęta National Gallery of Art Varşovia, Shedhalle Zürich, Casino Luxembourg, Künstlerhaus Bethanien Berlin, Salon of the Museum of Contemporary Art Belgrad, Kunsthallen Nicolaj Copenhaga, Center for Contemporary Art Plovdiv, Kunsthalle project space Viena sau Muzeul Brukenthal Sibiu. În 2014 primeşte, în cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, titlul de Doctor pentru o teză centrată pe „naţionalizarea” lui Brîncuşi în România, cercetare ce stă la baza lucrării de faţă şi a proiectelor expoziţionale realizate în 2015 în conjucţie cu aceasta: Fii şi fiicele lui Brîncuşi. O intrigă de familie – Actul I la Galeria Plan B Cluj şi Actul II, organizat de Salonul de proiecte în cadrul Timişoara Art Encounters.