Cartea curajului și a candorii. Ce afli despre viață din îndrăznelile bunicului Radu și din caietul secret al bunicii Ana

O noutate ca formulă narativă, Cartea curajului şi a candorii este un studiu de microistorie, o lucrare de nonficţiune pe care autorii au scris-o cu gândul la bunici. E o aventură a descoperirii istoriilor de familie, o călătorie palpitantă prin arhive, uneori grea și împovărătoare, dar de cele mai multe ori lină, entuziasmantă și în final eliberatoare. Povestea Anei și a lui Radu Mihail ne spune multe din istoria ultimului secol, veți călători prin școlile interbelice, prin lumea plină de însemnătate a educației militare, prin experiența-limită a războiului, prin străduința zilnică din viața de familie, prin încordarea sufletească a oamenilor în fața absurdului, prin alegerile hotărâtoare care te prăbușesc social, dar îți salvează sufletul.

Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga au documentat povestea bunicilor Anei timp de peste 10 ani. Cartea conţine peste 300 de fotografii inedite, date din documentele păstrate în familie, din corespondenţă, din interviuri cu membrii familiei, din presa interbelică, din lucrări publicate, jurnale de război, arhivele publice și dosarele Securităţii. Tabloul unei epoci se rafinează prin destinele individuale și prin istoriile personale. Iar căutarea lor este o călătorie care nu se sfârșește niciodată. Cine o începe știe că efortul merită din plin.

Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga:

Cartea curajului şi a candorii este o poveste de iubire şi de supravieţuire. Este povestea lui Radu C. Mihail, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, militar neînfricat pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial și viitor colonel a cărui insolenţă i‐a înfuriat teribil pe comuniști, și a frumoasei Ana Vasilescu, educatoare în perioada interbelică, Miss Ciuc în 1930 și, din câte se știe și avem toată îndreptăţirea să credem, râvnitoare să devină o bună mamă de familie. Poftiţi în lumea de acum 100 de ani, în care ei doi se pregăteau pentru viaţă și, credeţi‐ne pe cuvânt, o făceau cu mare entuziasm, pentru că aveau toate motivele să fie încrezători. Când Radu Mihail își începea cariera de ofiţer și absolvea școală militară după școală militară, Ana Vasilescu învăţa să devină o bună maîtresse de maison, adică un soi de stăpână a casei, coordonatoare a personalului de serviciu și executantă ea însăși a treburilor domestice. Iar învăţătura asta nu însemna deloc biletul de intrare triumfală într‐o viaţă anostă de gospodină, cum ne‐am putea închipui azi, ci dobândirea unui arsenal zdravăn de cunoștinţe practice, vrednicie, tact și seninătate în rezolvarea treburilor zilnice. Un arsenal nepreţuit de trucuri și reţete pe care le veţi putea folosi din plin.

Cum arăta lumea duios imperfectă a bunei rânduieli veţi afla din povestea lor, din albumul de familie și din caietul secret al Anei Vasilescu, în care se găsesc multe delicii pentru vremurile de azi. Cum se clatină lumea așezată a Anei și a lui Radu în al Doilea Război Mondial veţi afla din scrisori și din fotografii. Priviţi‐le în voie, fotografiile spun multe. Cum se zguduie lumea lor din temelii după război aflaţi din memoriile lui Radu Mihail și din dosarul lui de urmărire de la Securitate. Citiţi fără să vă‐ntristaţi, poate că n‐a fost tocmai norocos, dar a avut izbânzile lui. Ce rămâne întreg și neatins din acea lume, ca și cum răul a trecut în grabă și a uitat să distrugă, asta veţi înţelege singuri și are să vă fie de folos mereu. Cu grijă, e mai fragil decât ceșcuţele din porţelan și mai diafan decât o boare. Ah, aţi simţit, nu‐i așa?

ANA IORGA este prezentatoare de televiziune la Antena 3 CNN și lingvist la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”. Doctor în filologie la Universitatea din București. A realizat sute de reportaje, documentare, interviuri și transmisiuni live. Prezintă jurnale de știri și emisiunea lingvistică Pe cuvânt. A transmis live de la unele dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă: beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika, Funeraliile Regelui Mihai I al României, vizita Papei Francisc în România, Jubileul de Platină al Reginei Elisabeta a II-a. A intervievat zeci de personalităţi: generalul Christopher Ghika, Pascal Bruckner, Ken Follett, Antonio Pappano, Marek Janowski, Zubin Mehta, Care Santos, Mihail Șișkin, Jean Delumeau, Maxim Vengerov, Vadim Repin, Neagu Djuvara. A realizat documentare despre fenomene sociale grave și evenimente fundamentale din istoria României: România de sânge albastru, Mica Românie Mare, Împăcaţi cu păcatul, Și ne izbăvește de cel rău. A publicat, în calitate de coautor, cărţile Mesele de odinioară și Marea Unire pentru cei mici. A primit premii pentru jurnalism și știinţă: Medalia de bronz la New York Festivals (2019) la categoria Current Affairs pentru reportajul Românce ucise în tăcere și Premiul Academiei Române (2013) pentru contribuţia la cartea The Grammar of Romanian, publicată la Oxford University Press.

FILIP-LUCIAN IORGA este istoric și scriitor, urmaș al unui vechi neam de moșneni. Doctor în istorie al Universităţii din București, cu stagii de studii și de cercetare la Universitatea Sorbona și la INALCO (Paris), postdoctorat la Academia Română. Lector universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din București, Departamentul de Studii Culturale. Iniţiatorul proiectului de cercetare „Memoria elitelor românești”. Fellow al Royal Numismatic Society, membru al Royal Historical Society, al Comisiei Internaţionale pentru Demografie Istorică (ICHD), membru în Consiliul Știinţific al Institutului Român de Genealogie și Heraldică Sever Zotta. În 2008 a primit Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. A publicat 12 cărţi, printre care: Strămoși pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române, Un cântec de lebădă. Vlăstare boierești în Primul Război Mondial, Breviar pentru păstrarea clipelor (convorbiri cu Alexandru Paleologu), Trecutul este viu (convorbiri cu Neagu Djuvara), Le tempérament oecuménique (convorbiri cu Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Emmanuel Le Roy Ladurie, Jacques Le Goff, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall), Copilărie regală, Moșnenii Bărăganului. Istoria crucilor din piatră de la Poiana, judeţul Ialomiţa (cu Andreea Panait). Împreună cu Ana Iorga a mai publicat volumele Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moșilor și Marea Unire pentru cei mici.