Conferințe mici pe teme mari

Hotărât, avem nevoie urgentă de filozofi care să ne ajute să repunem în discuție și să regândim întrebarea „Ce este omul?”. Dacă cineva evită sau respinge această întrebare, nu putem să-l considerăm un filozof, indiferent dacă se consideră „analitic” sau „continental”, sau chiar numai un istoric al filozofiei.

În cazul de față, cel al lui Leszek Kołakowski, avem, dimpotrivă, exemplul strălucit al unui adevărat filozof, al unui gânditor care nu numai că nu poate fi clasificat după dihotomia simplistă pe care am criticat-o, dar care repune întrebările lui Kant într-un mod accesibil în veritabilele miniaturi eseistice din prezentul volum. Kołakowski, atât în aceste scurte texte, cât și în ampla sa operă este, poate, unul dintre puținii care salvează filozofia modernă de la propria auto-anihilare. Îl invit pe cititor să parcurgă atent textele care urmează, să mediteze asupra lor și să-și formeze singur un răspuns despre subiectele atât de importante pe care marele gânditor polonez le abordează cu atâta luciditate și onestitate.  (Edward Kanterian)

În pofida diversității tematice, structura fiecărui eseu în parte capătă un caracter unitar, datorită consecvenței metodologice și autorului care, pe lângă valorificarea eficientă a instrumentelor disciplinei filozofice, beneficiază de fiecare dată și de o excelentă orientare în problemele cu care se confruntă lumea de astăzi. Aproape în fiecare eseu, dincolo de esența problemei abordate, incită felul autorului de a formula idei și premise care ne surprind, la care poate nu ne-am gândit până atunci, o anumită familiarizare a oamenilor cu problemele de fiecare zi, în urma căreia se așterne rutina, îi face pe mulți dintre noi să nu-și mai pună întrebări de bază, să nu se mai frământe și să nu mai caute cauzele sau răspunsurile la ceea ce se întâmplă în jur. În mare măsură, eseurile filozofului polonez au rostul de a ne scoate din rutină, de a ne redezvălui complexitatea vieții și bogăția ei – lucru pe care îl cunoaștem din practică – și de a ne orienta în acest mecanism, de multe ori misterios, și a învăța să gândim logic și să fim sensibili. O mare credibilitate acordă autorul inteligenței umane în organizarea și stabilirea ordinii morale și nu numai. În acest sens, Kołakowski apelează frecvent nu doar la știința filozofică propriu-zisă, ci și la sfere adiacente: etică, religie, economie, mitologie. Cea mai mare izbândă a volumului de față, dincolo de valoarea în sine, o constituie, după părerea mea, conturarea unui larg context cultural și mental care permite intergrarea lui în sfera istoriei culturale. (Constantin Geambașu)

Leszek Kołakowski (1927-2009), unul dintre cei mai proeminenți intelectuali ai timpurilor noastre, poate cel mai de seamă filozof din spațiul central-european, ocupă un loc distinct în cadrul școlii poloneze de filozofie, care s-a impus în secolul XX cu câteva nume de rezonanță europeană: Roman Ingarden, Innocenty M. Bocheński, Władysław Tatarkiewicz, Tadeusz Kotarbiński etc. Născut în anul 1927, la Radom, în Polonia, a manifestat încă de tânăr un interes deosebit față de carte. A studiat filozofia la Universitatea din Lódź. Va deveni profesor de filozofie la Universitatea din Varșovia, până în anul 1968, când, în urma tendițelor de revizuire a filozofiei marxiste în spirit umanist și a mișcării naționaliste, îndreptate împotriva evreilor, coordonate de activiștii de partid de la vârf, a trebuit să părăsească țara și să emigreze. Ca specialist cu temeinică pregătire a găsit repede de lucru în universități de renume în Europa (Oxford) și Statele Unite (Berkeley, Chicago). În limba română au mai apărut: Principalele curente ale marxismului, 3 vol. (editura Curtea Veche), Prezența mitului (editura Curtea Veche), Este Dumnezeu fericit? (editura Curtea Veche).