Constantin Bazu Cantacuzino, printul inaltimilor

Constantin M. Cantacuzino, îndeobște cunoscut sub numele de Bâzu Cantacuzino, s-a născut la 11 noiembrie 1905, într-o familie din vechea aristocrație românească. Era descendent al Cantacuzinilor, boieri cu origini bizantine, care au dat țărilor române pe domnitorii Șerban și Ștefan Cantacuzino, pe stolnicul Constantin Cantacuzino dar și pe marele spătar Mihai Cantacuzino.
Începând cu anul 1932, a început fie atras iremediabil de lumea aviației, fascinant fiind de acrobațiile executate la mitingurile aeriene și de încercările aviatorilor români de a depăși recordurile de distanță în marile raiduri. În vara anului 1933, Bâzu s-a înscris la Școala de Aviație „Mircea Cantacuzino”, care avea sediul pe aeroportul Băneasa. Dovedind reale calități și multă determinare, a obținut brevetul de pilot de turism gradul I pe 22 iulie 1933. În luna august a aceluiași an, a obținut și gradul II la brevetul de pilot de turism, după ce a efectuat raidurile București – Tecuci – Buzău –Tescani – București și București – Florești și retur.
Din anul 1935, sub auspiciile Aeroclubului Regal Român, Bâzu Cantacuzino s-a angajat în realizarea marelui său proiect: un raid aerian în jurul lumii. Astfel, demonstrațiile aeriene la care a participat până în vara anului 1936 au avut drept scop strângerea de fonduri pentru a-și cumpăra un avion performant cu care să bată recordul deținut de americanul Wiley Post, care în anul 1933 înconjurase pământul, într-un zbor solo pe durata a 7 zile, 18 ore și 49 de minute.

Albumul de față cuprinde fotografii din viața de familie a lui Bâzu Cantacuzino, dar mai ales din postura de aviator de seamă al României, atât ipostaze sobre, oficiale, cât și dintre cele mai relaxate.