Emil Cioran si muzica elementelor primordiale

Perceptia muzicii la Emil Cioran este una organica. Altfel spus, in egala masura alchimica, intre Albertus Magnus si Paracelsus, si presocratica, intre Pitagora si Empedocle. Alegerea termenilor vizeaza intr-un mod ostentativ metaforicul, ca cel mai eficient procedeu retoric de transpunere in imaginar si evitand cu orice pret pana si aluziile la psiho-afectiv. lar ca substitut pentru lexicul si discursul emotional despre muzica, mult mai potrivit se prezinta a fi cel al alchimiei, cu miza ei majora pe operarea imaginara constienta cu elementele naturii, cu atributele, continuturile si efectele acestora, dar si urmarind scopul transmutatiei interioare in urma contactului cu muzica. - Oleg Garaz

In fragmentele lui despre muzica, Emil Cioran invoca doua nume: Johann Sebastian Bach si Wolfgang Amadeus Mozart, amandoi apartinand conceptului definit de catre romantici si formulat pentru prima data de Richard Wagner, muzica absoluta, cu referire la muzica pur instrumentala. Filosoful rus Alexei Losev detaliaza acest concept, intelegand prin muzica absoluta o muzica lipsita de referenti ideatici, notionali, textuali (filosofici, poetici sau literari) si imagistici (plastici, sculpturali, arhitecturali sau coregrafici). In acest context, stilul metaforic al lui Cioran releva o alta conotatie si anume de transcendere a ezoterismului si chiar a ocultarii semantice pe care o comporta muzica absoluta, readucand-o din transcendenta non-notionala pe terenul unei comprehensiuni practicabile la modul notional, discursiv si narativ in egala masura. Filosoful nu incearca altceva decat o schimbare la fata, insa de aceasta data, a muzicii. - Fragment