Fenomenul Piteşti

„Reeducarea consta, foarte simplu, în a-l pune pe torţionar în aceeaşi celulă cu cel torturat şi a nu îngădui nici o pauză. Malraux spunea undeva că nimeni nu poate rezista torturii neîncetate, dar nu ştia atunci că în România avea să fie găsit secretul reuşitei depline: era suficient ca deţinuţii să fie puşi să se tortureze unii pe alţii. Nimănui nu-i este îngăduit să uite că între 1949 şi 1952 s-a desfăşurat în România «experienţa» pe care am încercat s-o descriem şi că, dintr-un arhipelag al ororii, una dintre cele mai odioase insule s-a numit Piteşti.“ (Virgil IERUNCA)