Fiarele n-au patrie

Cartea prezinta experienta terifianta a lui Agu, un baiat dintr-o tara nenumita din vestul Africii, care este smuls cu brutalitate din lumea fascinanta, naiva si linistita a copilariei si recrutat, la o virsta foarte frageda, intr-o unitate de gherila angajata in razboiul civil ce macina tara. Agu plonjeaza fara veste intr-o realitate de cosmar, plina de cruzime si imprevizibila, intr-un razboi care nu e al lui si al carui scop il ignora cu desavirsire, asistind la dezumanizarea fiintelor din jur si, implicit, la propria dezumanizare, la dezintegrarea rapida a lumii sale, la destraîmarea tuturor aspiratiilor si certitudinilor.

Ceea ce ne infatiseaza Uzodinma Iweala prin intermediul vocii de o sinceritate dezarmanta a lui Agu e de fapt o lume infernala, populata cu fiinte spectrale, lipsite de ginduri si sentimente, reduse doar la trairi instinctuale – o lume in ruine din care nu poti evada decit rememorind episoadele pline de caldura si culoare ale trecutului, visind sau murind. Fiarele n-au patrie surprinde prin contrastul pregnant dintre viziunea naiva si copilaroasa a lui Agu, punctata adesea de un umor macabru, si ororile de neinchipuit ale razboiului pe care il descrie cu o forta de sugestie impresionanta.