Groapa

Eroii lui Barbu sunt oamenii cei mai naturali, neafectaţi de cultură, n-au maniere sau manierele lor sunt instinctele fundamentale ale animalului sănătos şi normal. Nu există scrupule şi nici pedepse dincolo de cele naturale, Decalogul, cazuistica juridică şi Codul Penal au fost inventate, dar nu pentru a fi aplicate sever. În lume domină puterea, crima, sexul, realizarea individuală şi cu grupul, care-şi au propriile legi.

Romanul a fost criticat pentru limbaj, dar şi pentru accentul pus pe acte licenţioase. De fapt, nicio acţiune nu depăşeşte naturalul, vicii şi perversiuni nu există. În spaţiul Gropii nu sunt homosexuali, „Aia mică“ nu e chiar atât de mică încât studentul să fie acuzat de pedofilie, nici sexul colectiv nu derivă în excese sadice. Există exclusiv copulaţie naturală, nici urmă de amor soft, iar unicul drog al lumii este alcoolul cunoscut de când lumea. Filosofia curentă este cea formulată de Titi Aripă într-un distih bazat pe frustrarea unei rime automate: „Eu sunt Titi Aripă/ Beau şi pup/ Ce am avut şi ce-am pierdut.“ (MARIAN POPA)