Introducere in terapia psihanalitica
în stoc
SKU
a171633
99.00 LEI
Pe scurt
9. Alianta terapeutica
Timp de un secol, psihanaliza si a confirmat valoarea terapeutica in conditii sociale si culturale mereu schimbate. Si, in mod firesc, tehnica psihanalitica s a modificat si perfectionat, adaptandu se la specificul pacientilor care solicitau ajutor terapeutic, din ce in ce mai indepartati de psihonevrozele abordate de Freud (tulburari de personalitate narcisice si borderline sau chiar psihoze). Prezentul tratat de tehnica psihanalitica ofera o perspectiva sintetica si extrem de clara asupra evolutiei tehnicii psihanalitice, prezentand atat abordarea clasica, dar si abordarea contemporana. W. Mertens insista in acest volum asupra modului in care sunt tratate in psihanaliza contemporana aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistentei, transferul si contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificatia viselor si multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrata prin vignete clinice. Studentii, psihologii sau medicii care doresc sa se instruiasca in continuare in psihoterapia psihanalitica, dar, fireste, si terapeutii deja formati si alti cititori vor gasi in aceasta carte un ghid pentru o mai buna intelegere a desfasurarii procesului psihanalitic.
O alta explicatie posibila a problemei de ce clinicienii buni, chiar daca sunt de proveniente teoretice diferite, obtin rezultate pozitive asemanatoare, consta in urmatoarea idee: cea mai semnificativa forma de intuitie din partea analis- tului consta in intuitia interactiunilor transfer–contratransfer si mai ales a propriilor lacune de empatie, care apar in orice terapie (inevitabil). Terapeutii buni pot sa faca fata cu bine intreruperii contactului, in timp ce terapeutii ambitiosi, care se simt impliniti, intampina dificultati sa mai reactioneze empatic dupa critica, dezamagirea sau retragerea pacientului. Este important ca relatia terapeutica sa fie utilizata cu folos atunci cand analistul poate anti- cipa, pe baza intelegerii sale scenice, fantasmele transferentiale inconstiente ale pacientilor sai.
Cand oamenii se hotarasc sa mearga la un psihanalist, ei au in vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare. De exemplu, vor sa se simta mai vii, sa scape de frecventele dureri de cap, sa se delimiteze mai bine fata de alti oameni, sa atinga o capacitate de traire sexuala mai intensa, sa renunte la ganduri compulsive chinuitoare, sa scape de angoasele de contact si de relatie, sa vada din nou un sens in viata lor, sa se desparta in cele din urma de un partener pe care nu-l iubesc, dar fara sa traiasca sentimente profunde de abandon, sa-si domine vechile experiente traumatice, sa depaseasca in sfarsit sentimentele jenante de vinovatie si inferioritate, sa invete sa-si controleze starile continue de angoasa si multe altele. Scopurile terapeutice ale unui pacient care cauta tratament merita sa fie luate in serios, iar in cercetarile recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoza si succes, deoarece pot contine o apreciere privind adecvarea si capacitatea de colaborare - Wolfgang Mertens
Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinica si psihanaliza la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen.
Din cuprins:
1. Perspectiva istorica asupra dezvoltarii terapiei psihanalitice
1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud
1.2. Cateva dezvoltari ulterioare si inovatii la elevii si succesorii lui Freud
1.3. Influentele diferitelor completari teoretice asupra tehnicii tratamentului
2. Scopurile tratamentului in psihanaliza
2.1. Perspectiva istorica
2.2. Scopurile analitice ale tratamentului
2.3. Influenta normelor si a valorilor socioculturale
3. Indicatii pentru psihanaliza si psihoterapie psihanalitica
3.1. Perspectiva istorica
3.2. Criterii fenomenologice si structurale ale adecvarii
3.3. Starea psihodiagnostica de ansamblu: profiluri diagnostice
3.4. Nivelul procesului de organizare
3.5. Tendinte de obiectivare in diagnoza tulburarilor structurale ale Eului
3.6. Formarea judecatii diagnostice si stereotipii de perceptie ale psihanalistilor
3.7. Procese de prelucrare a informatiei in stabilirea indicatiei terapeutice
3.8. Cercetari empirice
3.9. Dependenta de analist a analizabilitatii pacientului — pe calea spre o indicatie terapeutica bazata pe interactiune
4. Psihanaliza, psihoterapie analitica si psihoterapie fondata pe psihologia abisala
4.1. Perspectiva istorica
4.2. Deosebirile intre psihanaliza si psihoterapia analitica
4.3. Psihanaliza sub aspectul „eficientei economice“
4.4. Psihoterapia fondata pe psihologia abisala
4.5. Psihoterapia cu baza psihanalitica (Kutter)
4.6. Psihoterapia orientata spre psihologia dezvoltarii (Blanck si Blanck)
4.7. Terapia psihanalitic interactionala (Heigl Evers si Heigl)
4.8. Psihoterapia psihanalitica in cazul tulburarilor caracteriale grave si al personalitatilor borderline (Kernberg)
4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament (Gedo si Goldberg)
4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliza
5. Primul interviu psihanalitic
5.1. Perspectiva istorica
5.2. Primul interviu psihanalitic si anamneza abisala
5.3. „Recomandarile“ lui Balint
5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului interviu
5.5. Posibilitati de orientare in primul interviu
5.6. Anamneza biografica sub aspectul psihologiei abisale
5.7. „Interviul structural“ al lui Kernberg
6. Regula psihanalitica fundamentala
6.1. Perspectiva istorica
6.2. Aspecte ale asocierii libere din perspectiva psihologiei sociale si a sociologiei limbajului
6.3. Regula fundamentala si pandantul ei la analist
6.4. Capacitatea de oscilare in comunicarea psihanalitica
6.5. Asocierea libera ca rezistenta
6.6. Psihanaliza fara regula fundamentala?
6.7. Utilizarea regulii fundamentale
6.8. Fantasme inconstiente ca determinante ale asocierii libere
6.9. Asocierea libera si determinismul psihic
6.10. Distantarea de continuturile manifeste — perspective ale psihologiei gestaltiste
6.11. Cercetari empirice
7. Atitudinea psihanalitica de cunoastere
7.1. A putea asculta: aspecte metodologice
7.2. Despre obiectul psihanalitic
7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii si a hermeneuticii abisale
7.4. Ipoteza psihanalitica la o interpretare din perspectiva hermeneutica abisala
7.5. Despre atitudinea cognitiva specifica atentiei liber flotante
7.6. Intelegerea logica, psihologiga si scenica
7.7. Empatia din perspectiva psihanalitica
7.8. Tulburari ale capacitatii de empatie
7.9. Regresia in procesul de cunoastere
7.10. Motivatiile intelegerii empatice
7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei
7.12. Body empathy
8. Interpretare si reconstructie
8.1. Interpretare
8.2. Reconstructia
9. Alianta terapeutica
9.1. Perspectiva istorica
9.2. Indicatori ai aliantei terapeutice
9.3. Masuri pentru stimularea aliantei terapeutice
9.4. Aparitia aliantei terapeutice aduce intr adevar un progres?
9.5. Lucrari empirice privind alianta terapeutica
10. Transferul
10.1. Perspectiva istorica
10.2. Constatarea transferului ca aparare a analistului — cateva aspecte teoretico istorice
10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creatie noua?
10.4. Functiile transferului
10.5. Componentele interactionale din transfer
11. Utilizarea transferului
11.1. Perspectiva istorica
11.2. Pozitia centrala a analizei transferului
11.3. Intensificarea transferului si nevroza de transfer
11.4. Rezistenta si transfer
11.5. Intelegerea aluziilor de transfer
11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferentiale)?
11.7. Incertitudinea adecvarii sau inadecvarii impresiilor
11.8. Impiedicarea transferului si nevrozei de transfer?
11.9. Cercetari empirice
12. Nevroza de transfer
12.1. Perspectiva istorica
12.2. Nevroza de transfer — mit sau realitate clinica?
12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer?
12.4. Inlocuirea completa a nevrozei adulte?
12.5. Reactii de transfer versus nevroza de transfer
12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer in cazul tulburarilor structurale ale Eului?
12.7. Functia scenica a Eului in nevroza de transfer
12.8. Destinul nevrozei de transfer dupa terminarea analizei
13. Contratransferul
13.1. Istoric
13.2. Diferite conceptii despre contratransfer
13.3. Rezistenta contratransferentiala
13.4. Nevroza de contratransfer
13.5. Identificarea proiectiva
13.6. Contratransferul sexual
14. Gestionarea contratransferului
14.1. Istoric
14.2. Indicatori ai contratransferului
14.3. Autoanaliza contratransferului
14.4. Vise contratransferentiale
14.5. Forme de manifestare si gestionarea rezistentei de contratransfer
14.6. Cum se procedeaza cu identificarea proiectiva sau cat de desavarsita trebuie sa fie continerea?
15. Analiza rezistentelor
15.1. Istoric
15.2. Definitia rezistentei
15.3. Functia multipla a rezistentelor
15.4. Utilizarea analizei rezistentelor
15.5. Abordarea afirmativa a lui R. Schafer
15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion
15.7. Caracterul central al rezistentei transferentiale
16. Perlaborarea
16.1. Istoric
16.2. Pasi ai procesului de perlaborare: explicatia cauzala, explicatia intentionala si intelegerea hermeneutica
16.3. Conflict, simptom, nevroza si necesitatea perlaborarii
16.4. De ce perlaborarea, adica analiza, este adesea atat de anevoioasa?
17. Analiza viselor
17.1. Istoric
17.2. Importanta interpretarii viselor
17.3. Unele aspecte ale cercetarii experimentale a viselor
17.4. Functiile visarii
17.5. Diferentierea intre visul manifest si cel latent
17.6. Semnificatia visului initial
18. Personalitatea analistului
18.1. Istoric
18.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist
18.3. Structuri de personalitate diferite
18.4. Experiente cu diferiti analisti
18.5. Personalitate, teorii si reprezentari axiologice
19. Sexul analistului
19.1. Scurt istoric
19.2. Influenta sexului in relatia reala si in relatia transferentiala
19.3. Este mai bine pentru o femeie sa mearga la o psihanalista?
19.4. Diferite constelatii sexuale
19.5. Cercetari empirice
20. Trecerea la act
20.1. Scurt istoric
20.2. Acceptarea trecerii la act
20.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist
20.4. Transferul erotizat si sexualizarea
20.5. Contactul corporal — trecerea la act a analistului
21. Reactia terapeutica negativa
21.1. Scurt istoric
21.2. Impulsuri din partea teoriilor relatiilor de obiect
21.3. Reactia terapeutica negativa: cauze iatrogene?
21.4. Problema interpretarii corecte
21.5. Motivatia terapeutica negativa
21.6. Aspecte tehnice
22 Factori eficienti
22.1. Scurt istoric
22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient
22.3. Procesele psihice ale pacientului in calitate de factori eficienti
23. Terminarea analizei
23.1. Scurt istoric
23.2. Criterii ale terminarii
23.3. Valori empirice
23.4. Dizolvarea iubirii de transfer?
23.5. Este sfarsitul analizei cu adevarat un sfarsit?
23.6. Analize fara sfarsit la nevrozele de caracter?
24. Cercetarea rezultatelor
24.1. Scurt istoric
24.2. Lipsa de cercetare asupra terapiei psihanalitice?
24.3. A castigat cu adevarat fiecare si a meritat fiecare un premiu?
24.4. Este posibila cercetarea empirica in psihanaliza?
24.5. Observatii la critica lui Grunbaum
24.6. Optiuni pentru o viitoare cercetare in psihoterapie
24.7. Cercetare intraclinica sau extraclinica?
Timp de un secol, psihanaliza si a confirmat valoarea terapeutica in conditii sociale si culturale mereu schimbate. Si, in mod firesc, tehnica psihanalitica s a modificat si perfectionat, adaptandu se la specificul pacientilor care solicitau ajutor terapeutic, din ce in ce mai indepartati de psihonevrozele abordate de Freud (tulburari de personalitate narcisice si borderline sau chiar psihoze). Prezentul tratat de tehnica psihanalitica ofera o perspectiva sintetica si extrem de clara asupra evolutiei tehnicii psihanalitice, prezentand atat abordarea clasica, dar si abordarea contemporana. W. Mertens insista in acest volum asupra modului in care sunt tratate in psihanaliza contemporana aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistentei, transferul si contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificatia viselor si multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrata prin vignete clinice. Studentii, psihologii sau medicii care doresc sa se instruiasca in continuare in psihoterapia psihanalitica, dar, fireste, si terapeutii deja formati si alti cititori vor gasi in aceasta carte un ghid pentru o mai buna intelegere a desfasurarii procesului psihanalitic.
O alta explicatie posibila a problemei de ce clinicienii buni, chiar daca sunt de proveniente teoretice diferite, obtin rezultate pozitive asemanatoare, consta in urmatoarea idee: cea mai semnificativa forma de intuitie din partea analis- tului consta in intuitia interactiunilor transfer–contratransfer si mai ales a propriilor lacune de empatie, care apar in orice terapie (inevitabil). Terapeutii buni pot sa faca fata cu bine intreruperii contactului, in timp ce terapeutii ambitiosi, care se simt impliniti, intampina dificultati sa mai reactioneze empatic dupa critica, dezamagirea sau retragerea pacientului. Este important ca relatia terapeutica sa fie utilizata cu folos atunci cand analistul poate anti- cipa, pe baza intelegerii sale scenice, fantasmele transferentiale inconstiente ale pacientilor sai.
Cand oamenii se hotarasc sa mearga la un psihanalist, ei au in vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare. De exemplu, vor sa se simta mai vii, sa scape de frecventele dureri de cap, sa se delimiteze mai bine fata de alti oameni, sa atinga o capacitate de traire sexuala mai intensa, sa renunte la ganduri compulsive chinuitoare, sa scape de angoasele de contact si de relatie, sa vada din nou un sens in viata lor, sa se desparta in cele din urma de un partener pe care nu-l iubesc, dar fara sa traiasca sentimente profunde de abandon, sa-si domine vechile experiente traumatice, sa depaseasca in sfarsit sentimentele jenante de vinovatie si inferioritate, sa invete sa-si controleze starile continue de angoasa si multe altele. Scopurile terapeutice ale unui pacient care cauta tratament merita sa fie luate in serios, iar in cercetarile recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoza si succes, deoarece pot contine o apreciere privind adecvarea si capacitatea de colaborare - Wolfgang Mertens
Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinica si psihanaliza la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen.
Din cuprins:
1. Perspectiva istorica asupra dezvoltarii terapiei psihanalitice
1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud
1.2. Cateva dezvoltari ulterioare si inovatii la elevii si succesorii lui Freud
1.3. Influentele diferitelor completari teoretice asupra tehnicii tratamentului
2. Scopurile tratamentului in psihanaliza
2.1. Perspectiva istorica
2.2. Scopurile analitice ale tratamentului
2.3. Influenta normelor si a valorilor socioculturale
3. Indicatii pentru psihanaliza si psihoterapie psihanalitica
3.1. Perspectiva istorica
3.2. Criterii fenomenologice si structurale ale adecvarii
3.3. Starea psihodiagnostica de ansamblu: profiluri diagnostice
3.4. Nivelul procesului de organizare
3.5. Tendinte de obiectivare in diagnoza tulburarilor structurale ale Eului
3.6. Formarea judecatii diagnostice si stereotipii de perceptie ale psihanalistilor
3.7. Procese de prelucrare a informatiei in stabilirea indicatiei terapeutice
3.8. Cercetari empirice
3.9. Dependenta de analist a analizabilitatii pacientului — pe calea spre o indicatie terapeutica bazata pe interactiune
4. Psihanaliza, psihoterapie analitica si psihoterapie fondata pe psihologia abisala
4.1. Perspectiva istorica
4.2. Deosebirile intre psihanaliza si psihoterapia analitica
4.3. Psihanaliza sub aspectul „eficientei economice“
4.4. Psihoterapia fondata pe psihologia abisala
4.5. Psihoterapia cu baza psihanalitica (Kutter)
4.6. Psihoterapia orientata spre psihologia dezvoltarii (Blanck si Blanck)
4.7. Terapia psihanalitic interactionala (Heigl Evers si Heigl)
4.8. Psihoterapia psihanalitica in cazul tulburarilor caracteriale grave si al personalitatilor borderline (Kernberg)
4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament (Gedo si Goldberg)
4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliza
5. Primul interviu psihanalitic
5.1. Perspectiva istorica
5.2. Primul interviu psihanalitic si anamneza abisala
5.3. „Recomandarile“ lui Balint
5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului interviu
5.5. Posibilitati de orientare in primul interviu
5.6. Anamneza biografica sub aspectul psihologiei abisale
5.7. „Interviul structural“ al lui Kernberg
6. Regula psihanalitica fundamentala
6.1. Perspectiva istorica
6.2. Aspecte ale asocierii libere din perspectiva psihologiei sociale si a sociologiei limbajului
6.3. Regula fundamentala si pandantul ei la analist
6.4. Capacitatea de oscilare in comunicarea psihanalitica
6.5. Asocierea libera ca rezistenta
6.6. Psihanaliza fara regula fundamentala?
6.7. Utilizarea regulii fundamentale
6.8. Fantasme inconstiente ca determinante ale asocierii libere
6.9. Asocierea libera si determinismul psihic
6.10. Distantarea de continuturile manifeste — perspective ale psihologiei gestaltiste
6.11. Cercetari empirice
7. Atitudinea psihanalitica de cunoastere
7.1. A putea asculta: aspecte metodologice
7.2. Despre obiectul psihanalitic
7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii si a hermeneuticii abisale
7.4. Ipoteza psihanalitica la o interpretare din perspectiva hermeneutica abisala
7.5. Despre atitudinea cognitiva specifica atentiei liber flotante
7.6. Intelegerea logica, psihologiga si scenica
7.7. Empatia din perspectiva psihanalitica
7.8. Tulburari ale capacitatii de empatie
7.9. Regresia in procesul de cunoastere
7.10. Motivatiile intelegerii empatice
7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei
7.12. Body empathy
8. Interpretare si reconstructie
8.1. Interpretare
8.2. Reconstructia
9. Alianta terapeutica
9.1. Perspectiva istorica
9.2. Indicatori ai aliantei terapeutice
9.3. Masuri pentru stimularea aliantei terapeutice
9.4. Aparitia aliantei terapeutice aduce intr adevar un progres?
9.5. Lucrari empirice privind alianta terapeutica
10. Transferul
10.1. Perspectiva istorica
10.2. Constatarea transferului ca aparare a analistului — cateva aspecte teoretico istorice
10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creatie noua?
10.4. Functiile transferului
10.5. Componentele interactionale din transfer
11. Utilizarea transferului
11.1. Perspectiva istorica
11.2. Pozitia centrala a analizei transferului
11.3. Intensificarea transferului si nevroza de transfer
11.4. Rezistenta si transfer
11.5. Intelegerea aluziilor de transfer
11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferentiale)?
11.7. Incertitudinea adecvarii sau inadecvarii impresiilor
11.8. Impiedicarea transferului si nevrozei de transfer?
11.9. Cercetari empirice
12. Nevroza de transfer
12.1. Perspectiva istorica
12.2. Nevroza de transfer — mit sau realitate clinica?
12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer?
12.4. Inlocuirea completa a nevrozei adulte?
12.5. Reactii de transfer versus nevroza de transfer
12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer in cazul tulburarilor structurale ale Eului?
12.7. Functia scenica a Eului in nevroza de transfer
12.8. Destinul nevrozei de transfer dupa terminarea analizei
13. Contratransferul
13.1. Istoric
13.2. Diferite conceptii despre contratransfer
13.3. Rezistenta contratransferentiala
13.4. Nevroza de contratransfer
13.5. Identificarea proiectiva
13.6. Contratransferul sexual
14. Gestionarea contratransferului
14.1. Istoric
14.2. Indicatori ai contratransferului
14.3. Autoanaliza contratransferului
14.4. Vise contratransferentiale
14.5. Forme de manifestare si gestionarea rezistentei de contratransfer
14.6. Cum se procedeaza cu identificarea proiectiva sau cat de desavarsita trebuie sa fie continerea?
15. Analiza rezistentelor
15.1. Istoric
15.2. Definitia rezistentei
15.3. Functia multipla a rezistentelor
15.4. Utilizarea analizei rezistentelor
15.5. Abordarea afirmativa a lui R. Schafer
15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion
15.7. Caracterul central al rezistentei transferentiale
16. Perlaborarea
16.1. Istoric
16.2. Pasi ai procesului de perlaborare: explicatia cauzala, explicatia intentionala si intelegerea hermeneutica
16.3. Conflict, simptom, nevroza si necesitatea perlaborarii
16.4. De ce perlaborarea, adica analiza, este adesea atat de anevoioasa?
17. Analiza viselor
17.1. Istoric
17.2. Importanta interpretarii viselor
17.3. Unele aspecte ale cercetarii experimentale a viselor
17.4. Functiile visarii
17.5. Diferentierea intre visul manifest si cel latent
17.6. Semnificatia visului initial
18. Personalitatea analistului
18.1. Istoric
18.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist
18.3. Structuri de personalitate diferite
18.4. Experiente cu diferiti analisti
18.5. Personalitate, teorii si reprezentari axiologice
19. Sexul analistului
19.1. Scurt istoric
19.2. Influenta sexului in relatia reala si in relatia transferentiala
19.3. Este mai bine pentru o femeie sa mearga la o psihanalista?
19.4. Diferite constelatii sexuale
19.5. Cercetari empirice
20. Trecerea la act
20.1. Scurt istoric
20.2. Acceptarea trecerii la act
20.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist
20.4. Transferul erotizat si sexualizarea
20.5. Contactul corporal — trecerea la act a analistului
21. Reactia terapeutica negativa
21.1. Scurt istoric
21.2. Impulsuri din partea teoriilor relatiilor de obiect
21.3. Reactia terapeutica negativa: cauze iatrogene?
21.4. Problema interpretarii corecte
21.5. Motivatia terapeutica negativa
21.6. Aspecte tehnice
22 Factori eficienti
22.1. Scurt istoric
22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient
22.3. Procesele psihice ale pacientului in calitate de factori eficienti
23. Terminarea analizei
23.1. Scurt istoric
23.2. Criterii ale terminarii
23.3. Valori empirice
23.4. Dizolvarea iubirii de transfer?
23.5. Este sfarsitul analizei cu adevarat un sfarsit?
23.6. Analize fara sfarsit la nevrozele de caracter?
24. Cercetarea rezultatelor
24.1. Scurt istoric
24.2. Lipsa de cercetare asupra terapiei psihanalitice?
24.3. A castigat cu adevarat fiecare si a meritat fiecare un premiu?
24.4. Este posibila cercetarea empirica in psihanaliza?
24.5. Observatii la critica lui Grunbaum
24.6. Optiuni pentru o viitoare cercetare in psihoterapie
24.7. Cercetare intraclinica sau extraclinica?
| Editura | Trei |
|---|---|
| Colecție | Psihologie-Psihoterapie |
| ISBN | 978-606-40-30318-8 |
| Traducător | Roxana Melnicu, Dana Verescu |
| Număr de pagini | 702 |
| Formatul cărţii | 240x170 mm |
| Tip copertă | necartonata |
| Data apariției | 2018 |
Scrie o recenzie
Validate your login