Jurnal de front. Note zilnice din Primul Război Mondial ale preotului militar Gheorghe C. Crețu (1916-1918)

Jurnalul de front al preotului militar Gheorghe Crețu este unul extrem de prețios, surprinzând modul în care s-a derulat zi de zi cariera militară a unui preot confesor din timpul Primului Război Mondial. Spre deosebire de rapoartele înaintate superiorilor militari în anii 1918-1919, jurnalul prezintă și intrarea în război a Armatei Române. […]

Jurnalul acestui preot militar este important pentru că surprinde modul în care își pregătea cuvântările susținute în fața soldaților și argumentele cu care încerca să îi încurajeze în lupta lor de dezrobire a fraților din Transilvania.

Din felul în care își împărtășește trăirile inspirate de experiența acumulată pe front ne dăm seama că, de fapt, avem de-a face nu doar cu un preot confesor, ci și cu un militar care se străduia din răsputeri să înțeleagă mecanismele războiului și strategia militară adoptată de superiorii săi.

Toată această experiență a folosit-o cu succes în relația cu soldații, pe care i-a încurajat în momentele dramatice trăite pe front, așa cum a fost, spre exemplu, în cazul bătăliilor pierdute de armata română. Atunci când aceasta bătea în retragere, el le explica soldaților în predicile ținute pe front – așa cum i se comunicase de altfel – că este vorba de o strategie, iar nu de o înfrângere definitivă. […]

Jurnalul de front al părintelui Gheorghe C. Crețu ilustrează o pagină însemnată din misiunea creștină a Bisericii Ortodoxe Române în Primul Război Mondial. Din paginile sale rezultă faptul că acest preot și-a împlinit vocația de preot militar, confirmând din plin participarea preoților Bisericii Ortodoxe Române la viața românilor pe timp de război.

Simțul împlinirii datoriei în Primul Război Mondial se datorează faptului că în rostul misiunii creștine a Bisericii Ortodoxe Române din acea vreme era încorporat idealului împlinirii unității naționale.