Lauda monotoniei. Sonete. februarie - decembrie 2010 / Az egyhangusag dicsérete. Szonettek. 2010 februar - december
Ceea ce am observat de la prima lectură a sonetelor lui Markó Béla este tensiunea dintre structura fixă a textului şi conţinutul vitalist-reflexiv al gândirii poetice.
Autorul este conştient de riscurile pe care şi le ia evoluând în spaţiul scurt al sonetului. Am în vedere un set de constrângeri şi obligativităţi, o precedenţă ilustră şi dificultatea de a fi, totodată, un poet avizat şi insolit, cultivat şi proaspăt.
Riscurile sunt asumate şi dificultăţile sunt depăşite de Markó Béla.
De ce? Pentru că e vorba despre un poet remarcabil. DANIEL CRISTEA-ENACHE
Ceea ce am observat de la prima lectură a sonetelor lui Markó Béla este tensiunea dintre structura fixă a textului şi conţinutul vitalist-reflexiv al gândirii poetice.
Autorul este conştient de riscurile pe care şi le ia evoluând în spaţiul scurt al sonetului. Am în vedere un set de constrângeri şi obligativităţi, o precedenţă ilustră şi dificultatea de a fi, totodată, un poet avizat şi insolit, cultivat şi proaspăt.
Riscurile sunt asumate şi dificultăţile sunt depăşite de Markó Béla.
De ce? Pentru că e vorba despre un poet remarcabil. DANIEL CRISTEA-ENACHE
Editura | Curtea Veche |
---|---|
ISBN | 978-606-588-385-7 |
Traducător | Paul Drumaru |
Număr de pagini | 128 |
Formatul cărţii | 12 × 22 cm |
Data apariției | 2012 |
Validate your login