Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est, în secolele XVI–XIX

CONSTANȚA VINTILĂ este cercetătoare la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Directoarea proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieţii cotidiene în societatea românească (1750–1860), Humanitas, București, 2015; Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi românești (1780–1860), Humanitas, București, 2013; În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea, Humanitas, București, 2004, reeditare în 2011; tradusă în germană cu titlul Im Schalwar und mit Baschlik. Kirche, Sexualität, Ehe und Scheidung in der Walachei im 18. Jarhundert, Frank & Timmme, Berlin, 2013. Alte scrieri: Dimitrie Foti Merișescu, Tinereţile unui ciocoiaș. Viaţa lui Dimitrie Foti Merișescu de la Colentina, scrisă de el însuși la 1817, ediţie critică, introducere și note de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Humanitas, București, 2019; Focul amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea românească (1750–1830), Humanitas, București, 2006; tradusă în germană cu titlul Liebesglut: Liebe und Sexualität in der rumänischen Gesellschaft 1750–1830, Frank & Timme, Berlin, 2011. Coordonatoarea volumelor: Women, Consumption, and the Circulation of Ideas in South-Eastern Europe, 17th–19th Centuries, Brill, 2017; From Traditional Attire to Modern Dress: Modes of Identification, Modes of Recognition in the Balkans (XVIth–XXth Centuries), Cambridge Scholars Publishing, 2011.

GIULIA CALVI este profesoară în cadrul Departamentului de Știinţe Istorice și Patrimoniu la Universitatea din Siena, cu specialitatea istorie premodernă. Din 2004 și până în 2012 a fost directorul secţiunii „Gender History in Europe and the World (XVI–XIX)“ din cadrul Departamentului de Istorie și Civilizaţie al Institutului Universitar European din Florenţa. Este cercetătoare în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Histories of a plague year: The Social and the Imaginary in Baroque Florence, California University Press, 1989; Il contratto morale: madri e figli nella Toscana moderna, Laterza, Roma-Bari, 1994; Barocco al femminile, Laterza, Roma, 1992; La Mujer barroca, Alianza, Madrid, 1995; Le Donne Medici nel sistema europeo delle corti, Polistampa, Florenţa, 2008 (împreună cu Riccardo Spinelli). Ultimele publicaţii se opresc asupra circulaţiei imaginilor, textelor și culturii materiale: Imperial Fashions: Cashmere Shawls between Istanbul, Paris and Milan (Eighteenth and Nineteenth Centuries), în European History Yearbook, vol. 20; Dress and Cultural Difference in Early Modern Europe, ed. By Cornelia Aust, Denise Klein & Thomas Weller, 2019, pp. 159–176; Healing, Translating, Collecting: Doctor Michelangelo Tilli across the Ottoman Empire (1683–1685), în Cromohs, 21 (2017–2018), pp. 55–69; Translating imperial practices, knowledge, and taste across the Mediterranean: Giulio Ferrario and Ignatius Mouradgea d’Ohsson, în Constanţa Vintilă-Ghiţulescu (ed.), Women, Consumption and the Circulation of Ideas in South-Eas­tern Europe, 17th-19th centuries, Brill, Leiden, 2018, pp. 12–46.

MÁRIA PAKUCS-WILLCOCKS este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Preocupată de istoria orașului Sibiu și de reţelele comerciale construite în jurul acestui important centru urban al Europei de sud-est, cercetătoare în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Sibiul veacului al XVI-lea. Buna rânduială a unui oraș transilvănean, Humanitas, București, 2018; Sibiu-Hermannstadt: Oriental Trade in Sixteenth Century Transylvania, Böhlau Verlag, Köln, 2007 (seria Städteforschung, vol. 73). Ediţia primei cărţi a orașului Sibiu: „zu urkundt in das Stadbuch lassen einschreiben“. Die ältesten Protokolle von Hermannstadt und der Sachsischen Nationsuniversität (1522–1565), ed. Mária Pakucs-Willcocks, Schiller Verlag, Sibiu/Bonn, 2015.

NICOLETA ROMAN este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Preocupată de istoria socială și economică, istoria femeilor și istoria copiilor din Ţara Românească, în secolele XVIII–XIX, prin prisma bunurilor, a mobilităţii și a culturii materiale asociate lor, subiecte de lucru privite în context sud-est european. Cercetătoare în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: Deznădăjduită muiere n-au fost ca mine. Femei, onoare și păcat în Valahia secolului al XIX-lea, Humanitas, București, 2016. Coordonatoarea volumelor Copilăria românească între familie și societate (secolele XVII–XX), Nemira, București, 2015; Orphans and Abandoned Children in European History, Sixteenth to Twentieth Centuries, Routledge, Londra, 2017.

MICHAŁ WASIUCIONEK este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Academia Română. Preocupat de teoria reţelelor, patronaj, clientelism și comunităţile periferice în sud-estul Europei, secolul al XVII-lea, cu un interes aparte pentru ţările române, Imperiul Otoman și spaţiul polono-lituanian. Cercetător în cadrul proiectului european „Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe“ (http://luxfass.nec.ro). Scrieri: The Ottomans and Eastern Europe: Borders and Political Patronage in the Early Modern World, Tauris, London–New York, 2019.