Marele vestiar
Scriitor (romancier, eseist, autor de memorii), aviator, diplomat, regizor, scenarist, ROMAIN GARY, pe numele adevărat Roman Kacew, s-a născut pe 8 mai 1914 la Vilnius într-o familie evreiască și a crescut la Varșovia, unde mama sa l-a botezat catolic. În 1928 s-a stabilit în Franța. A studiat Dreptul la Aix-en-Provence și Paris. În timpul războiului, când și-a luat numele de Gary, a fost pilot în Forțele Aeriene Franceze Libere, primind ulterior multe medalii și distincții, printre care titlul de Comandor al Legiunii de Onoare. L-a întâlnit pe generalul de Gaulle în 1940 la Londra și a rămas toată viața un admirator al acestuia. După război, cariera de diplomat avea să-l poarte la Sofia, Berna, New York, Londra, Los Angeles. S-a căsătorit în 1945 cu jurnalista britanică Lesley Blanch. Numit consul general la Los Angeles, a întâlnit-o pe actrița Jean Seberg, cu care s-a căsătorit în 1963, a avut un fiu și de care a divorțat în 1970. Pe 2 decembrie 1980, la un an după ce aceasta s-a sinucis, Romain Gary s-a împușcat. Este singurul scriitor care a primit de două ori Premiul Goncourt, mai întâi ca Gary, apoi ca Émile Ajar (identitatea lui Ajar s-a aflat abia după moartea autorului). Opera vastă, eterogenă semnată Gary se întinde pe mai mult de patru decenii. Dintre romanele sale menționăm: Educație europeană (Éducation européenne, 1945; Humanitas Fiction, 2020), Marele vestiar (Le grand vestiaire, 1948; Humanitas Fiction, 2021), Les racines du ciel (1956, Premiul Goncourt), Promisiunea zorilor (La promesse de l’aube, 1960; Humanitas Fiction, 2018), Les oiseaux vont mourir au Pérou (1962), Lady L. (Lady L., 1963; Humanitas Fiction, 2021), La tête coupable (1968), Dincolo de limita aceasta biletul își pierde valabilitatea (Au-delà de cette limite votre ticket n’est plus valable, 1975; Humanitas Fiction, 2019), Clar de femeie (Clair de femme, 1977; Humanitas Fiction, 2017), Zmeie de hârtie (Les cerfs-volants, 1980; Humanitas Fiction, 2019) etc. Sub pseudonimul Émile Ajar au apărut Gros-Câlin (1974), La vie devant soi (1975, Premiul Goncourt), Pseudo (1976), L’angoisse du roi Salomon (1979).
Roman de mare actualitate prin modul în care sondează natura umană și prin privirea lucidă asupra ambivalenței bine–rău a acesteia, Marele vestiar folosește perspectiva inocentă, idealistă uneori, a unui adolescent, unul dintre numeroșii orfani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Povestea lui Lucky și a prietenilor săi, Léonce și Josette, pune în lumină, în mod tulburător, cinismul și lipsa de compasiune a oamenilor, a societății postbelice, necruțătoare nu numai cu acești tineri fără familie și fără viitor, ci și cu foștii eroi de război, care, după restabilirea păcii, nu mai valorează nimic.
Luc Martin este un adolescent orfan al cărui tată, membru al Rezistenței, e ucis chiar înainte de terminarea războiului. În confuzia generală a anilor postbelici, ajunge să fie crescut de un bătrân șarlatan, Vanderputte, alături de alți doi orfani, Léonce și sora lui, Josette. Luc (zis Lucky) se îndrăgostește de Josette și împreună cu Léonce – sub îndrumarea lui Vanderputte – se lansează în afaceri ilegale pe piața neagră din Paris. Adolescenții visează să ajungă în America și duc o viață extravagantă, exact ca în filmele cu gangsteri americani, pe care le văd cu fervoare la cinema. Însă realitatea se dovedește mai dură decât poveștile noir de la Hollywood, iar Lucky are de luat o decizie grea când află trecutul surprinzător al bătrânului Vanderputte.
| Editura | Humanitas Fiction |
|---|---|
| Colecție | Raftul Denisei |
| Ediția cărții | I |
| ISBN | 9786067798753 |
| Traducător | Adina Dinițoiu |
| Număr de pagini | 336 |
| Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
| Tip copertă | brosata |
| Data apariției | 2021 |
| height | 0 |
| Nou | Nou |
Validate your login