Matematica zeilor si algoritmii oamenilor
Traducere de LIviu Ornea
Sunt oare numerele o invenție a minții umane, sau o descoperire prin care constatăm existența a ceva din lumea noastră? Altfel spus: ce fel de realitate putem atribui numerelor? Aceasta e problema pe care, cu erudiție și perspicacitate uimitoare, o abordează matematicianul italian Paolo Zellini, urmărind evoluția conceptului de număr de la începuturile legate de religie din Antichitatea indiană, babiloniană și greacă până la opera unor matematicieni moderni precum Cantor, Russell, von Neumann și Turing. Capacitatea numerelor de a crește, trăsătura lor dinamică într-un domeniu aparent static, observă Zellini, este cea care a condus la algoritmii din informatică și, în ultimă instanță, la dezvoltarea tehnicii actuale.
„Nu se poate nega că, încă de la primele sale apariții în civilizații îndepărtate, calculul își demonstrează afinitatea profundă cu practici și cunoștințe de natură diversă. Oricât de sărace ar fi izvoarele, suntem îndreptățiți să credem că matematica și filozofia, geometria și religia, calculul și metafizica descind dintr-o unică, măreață combinație reciprocă originară." - Paolo Zellini
Fotografia de pe copertă: mozaic dintr-o vilă romană, reprezentând figura lui Dionysos, sfârşitul sec. II d.Cr.
Traducere de LIviu Ornea
Sunt oare numerele o invenție a minții umane, sau o descoperire prin care constatăm existența a ceva din lumea noastră? Altfel spus: ce fel de realitate putem atribui numerelor? Aceasta e problema pe care, cu erudiție și perspicacitate uimitoare, o abordează matematicianul italian Paolo Zellini, urmărind evoluția conceptului de număr de la începuturile legate de religie din Antichitatea indiană, babiloniană și greacă până la opera unor matematicieni moderni precum Cantor, Russell, von Neumann și Turing. Capacitatea numerelor de a crește, trăsătura lor dinamică într-un domeniu aparent static, observă Zellini, este cea care a condus la algoritmii din informatică și, în ultimă instanță, la dezvoltarea tehnicii actuale.
„Nu se poate nega că, încă de la primele sale apariții în civilizații îndepărtate, calculul își demonstrează afinitatea profundă cu practici și cunoștințe de natură diversă. Oricât de sărace ar fi izvoarele, suntem îndreptățiți să credem că matematica și filozofia, geometria și religia, calculul și metafizica descind dintr-o unică, măreață combinație reciprocă originară." - Paolo Zellini
Fotografia de pe copertă: mozaic dintr-o vilă romană, reprezentând figura lui Dionysos, sfârşitul sec. II d.Cr.
Editura | Humanitas |
---|---|
Colecție | Humanitas Stiinta |
ISBN | 978-973-50-6248-4 |
Număr de pagini | 192 |
Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
Tip copertă | Brosata |
Data apariției | 2018 |
Validate your login