Aici Mircea Carp, sa auzim numai de bine!

În cursul celor aproape 45 de ani la «Vocea Americii» și la «Europa Liberă» nu m-am prezentat niciodată la microfon fără să fiu conștient că mă adresez fraților mei de acasă. Toate editorialele, toate articolele scrise, toate informațiile pe care le transmiteam, toate momentele pe care le descriam erau destinate ascultătorilor din țară, pentru că dorința mea era ca ei să afle adevărul, incomod uneori, adevărul care poate mâhnea, dar de cele mai multe ori trebuia transmis și sunt sigur că a fost pentru mulți o sursă de inspirație pentru rezistența internă, nu cu arma în mână, cu manifestări sau acte de bravură, ci pur și simplu rezistența internă de a trăi sub un regim inuman. De aceea, poate veți înțelege de ce fiecare program politic pe care-l terminam se încheia cu cuvintele pe care le moștenisem din țară, de la români (nu le inventasem eu), erau cuvinte pe care le rosteau de ani și ani mulți oameni, pe care însă mi le-am însușit pentru că prin ele voiam să dau speranțe celor care mă ascultau, celor care ne ascultau, acele cuvinte de care mulți își amintesc, desigur, fiind folosite de mulți în perioada «de aur» a țării noastre și pe care le păstrez și astăzi în sufletul și în mintea mea: Să auzim numai de bine! Mircea Carp