Muzica gândirii. Gabriel Liiceanu în dialog cu prietenii săi

Totul a început de la scrisoarea câtorva dintre „elevii lui Gabriel Liiceanu“, adresată în luna mai a anului trecut unor oameni de cultură presupuși a fi având „afinități elective“ cu cărțile sale. Prilejul? Împlinirea unei vârste la care se presupune că un „îndrăgostit de gândire“ ajunge să se coacă.

„Nu vom fi ipocriți, spunându-vă că nu despre un omagiu este vorba. Și, totuși, nu la un «volum omagial», care cuprinde texte despre persoana celui aniversat, vă invităm să participați, ci la o carte care pornește de la întrebările cuiva care s-a mirat cu toată ființa, crezând că ele țintesc chiar în punctele-cheie ale existenței omenești, atât de enigmatică în fond.“

Avem așadar dinainte o carte a întrebărilor. O carte a întrebărilor, poate că a unor întrebări recurente, dar preluate mereu în jocul altor minți și devenind astfel replici ale unui dialog privilegiat. Aceleași întrebări așadar, dar nu și aceleași răspunsuri. Și atunci, deopotrivă, avem înainte o carte a răspunsurilor pe mai multe glasuri, din care, până la urmă, se înfiripă muzica gândirii. — EDITORII

VLAD ZOGRAFI • ANA BLANDIANA • MIRCEA CĂRTĂRESCU • CĂTĂLIN CIOABĂ • MIRCEA FLONTA • WILHELM TAUWINKL • MIHAI FRĂŢILĂ • DORU CĂSTĂIAN • GRIGORE VIDA • CRISTINA CIOABĂ • IOANA PÂRVULESCU • GHEORGHE PAŞCALĂU • DANA JALOBEANU • GABRIEL CERCEL • SMARANDA VULTUR • THIERRY WOLTON • SORIN IONIŢĂ • MELANIA CINCEA • IOAN STANOMIR • MARIAN VOICU • OLIVER JENS SCHMITT • RADU PARASCHIVESCU

CĂTĂLIN CIOABĂ (n. 1970) a absolvit Facultatea de Litere (1995) și Facultatea de Filozofie (1997) din cadrul Universității din București. Doctor în filozofie al aceleiași universități (2005). A urmat stagii de studii și de cercetare la Viena, Freiburg, München, Heidelberg și Paris. A fost bursier al Fundației Humboldt (2003–2004) și cercetător la Institutul de Filozofie al Universității din Viena (2007–2009). Membru fondator al Societății Române de Fenomenologie. În prezent este lector la Facultatea de Filozofie a Universității din București.

Cărţi de autor: Timp şi temporalitate (Humanitas, 2000); Jocul cu timpul. Ontologia temporală a lui Martin Heidegger (Humanitas, 2005), Filozoful și umbra lui. Turnura gândirii la Martin Heidegger și Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2013).

Traduceri (selecţie): Otto Pöggeler, Drumul gândirii lui Heidegger (Humanitas, 1998); Martin Heidegger, Fiinţă şi timp (Humanitas, 2003, 2012; în colaborare cu Gabriel Liiceanu); Prolegomene la istoria conceptului de timp (Humanitas, 2005); Despre miza gândirii (Humanitas, 2007; în colaborare); Ludwig Wittgenstein, Jurnale:1914–1916 (Humanitas, 2010), Scrisori despre „Tractatus“ (Humanitas, 2012; în colaborare).

Ediții: Mărturii despre Eminescu (Humanitas, 2013), Mihai Eminescu, Poezii (Humanitas, 2014), Mihai Eminescu, Versuri din manuscrise (Humanitas, 2015, împreună cu Ioana Bot), Mihai Eminescu, Publicistică literară (2018, împreună cu Ioan Milică).

GRIGORE VIDA (n. 1984) este istoric al filozofiei și al științei, specializat în perioada modernității timpurii. Doctor în filozofie al Universității din București cu o teză despre metafizica lui Newton. Membru al Centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene“ și al Centrului de Logică, Istoria și Filozofia Științei (Universitatea din București). Redactor la Editura Humanitas (2018–2021) și secretar de redacție, din 2021, al revistei Journal of Early Modern Studies. În prezent este afiliat Institutul de Cercetare al Universității din București (Secțiunea Științe umaniste). Traduceri: Francis Bacon, Despre progresul cunoașterii (2012, împreună cu Dana Jalobeanu), Sylva Sylvarum (2017, în colaborare), René Descartes, Corespondența completă (3 vol., 2014–2021, împreună cu Vlad Alexandrescu et al.), Meteorii, discursurile IX, X (2016, împreună cu Claudia Dumitru). Ediții: Constantin Noica, Interpretări la Platon (2019), Cuvânt împreună despre rostirea românească (2021), The Correspondence between Leibniz and Clarke (în curs de apariție).