Nexus
Romanul Nexus (1959) dezvăluie portretul unui scriitor format, care, după chinuitoare îndoieli şi o mulţime de cărţi scrise în minte, reuşeşte în sfârşit să-şi pună ideile pe hârtie. Faptul acesta însă pare să atragă după sine o ruptură cu lumea atât de familiară din primele două volume: minunatele poveşti ale prietenilor autorului, paginile de analiză literară şi socială există în continuare, sunt la fel de pline de spirit şi umor, însă în ele se simte o umbră de cinism şi de tristeţe. Nexus este, paradoxal, volumul de rămas-bun al unui romancier aflat încă la începutul drumului, volumul care îi oferă lui Miller confirmarea destinului său de scriitor, nelăsându-i astfel nici o altă opţiune decât să continue să scrie, confruntat în permanenţă cu izolarea şi responsabilitatea actului de creaţie.
Nexus este ultimul roman din trilogia Răstignirea trandafirie, scrisă de Henry Miller pe parcursul a zece ani, interzisă în Statele Unite ale Americii şi publicată la Paris între 1949 şi 1960.
Romanul Nexus (1960), ultimul volum al trilogiei Răstignirea trandafirie, dezvăluie portretul unui scriitor format, care, după chinuitoare îndoieli şi o mulţime de romane scrise în minte, reuşeşte în sfîrşit să-şi pună ideile pe hîrtie. Faptul acesta însă pare să atragă după sine o ruptură cu lumea atît de familiară din primele două volume: minunatele poveşti ale prietenilor autorului, paginile de analiză literară şi socială există în continuare, sînt la fel de pline de spirit şi umor, însă în ele se simte o umbră de cinism şi de tristeţe. Nexus este, paradoxal, volumul de rămas-bun al unui romancier aflat încă la începutul drumului, volumul care îi oferă lui Miller confirmarea destinului său de scriitor, nelăsîndu-i astfel nici o altă opţiune decît să continue să scrie, confruntat în permanenţă cu izolarea şi responsabilitatea actului de creaţie.
„Răstignirea trandafirie este capodopera lui Henry Miller – o descriere detaliată şi amuzantă a eforturilor sale, financiare şi spirituale, de a deveni scriitor. Însă dincolo de acest aspect, cele trei volume sînt pline de poveşti despre prietenii săi, despre vecini sau foşti colegi, o umanitate colorată, într-o vervă neobosită, prin intermediul căreia Miller reuşeşte să recreeze tonul şi textura vremurilor de la începutul secolului XX. Scrisă în stilul lipsit de convenţionalism, pe alocuri naturalist, al prozei americane moderne, trilogia conţine resurse inepuizabile de umor, mai ales în momentele în care Miller se transformă în obiectul propriilor reflecţii. Răstignirea trandafirie încearcă să spună totul fără teama că va spune prea mult şi autorul ei se situează în permanenţă de partea vieţii şi a creativităţii.” (Choice)
„Nimic nu se compară cu Henry Miller în momentele sale de maximă exaltare... Răstignirea trandafirie este cea mai ambiţioasă operă a sa şi una dintre cele mai bine scrise.” (Norman Mailer)
„Deși milioane de americani nu l-au citit pe Dostoievski și nu i-ar recunoaște numele dacă l-ar auzi rostit, totuși milioane întregi descind direct din paginile lui și vin aici, în America…” (Henry Miller)
„Nu, oriunde te-ai răsuci, drumul e blocat. Nu-i nevoie să-i invocăm pe Dumnezeu, pe Diavol sau Soarta.
Dumnezeul întregii Creații trage un pui de somn în timp ce noi ne dăm de ceasul morții ca să soluționăm marele puzzle.” (Henry Miller)
| Editura | Polirom |
|---|---|
| Colecție | Top 10 |
| ISBN | 978-973-46-9995-7 |
| Traducător | Antoaneta Ralian |
| Număr de pagini | 440 |
| Formatul cărţii | 10.6x18 cm |
| Tip copertă | Brosata |
| Data apariției | 2024 |
Romanul Nexus (1959) dezvăluie portretul unui scriitor format, care, după chinuitoare îndoieli şi o mulţime de cărţi scrise în minte, reuşeşte în sfârşit să-şi pună ideile pe hârtie. Faptul acesta însă pare să atragă după sine o ruptură cu lumea atât de familiară din primele două volume: minunatele poveşti ale prietenilor autorului, paginile de analiză literară şi socială există în continuare, sunt la fel de pline de spirit şi umor, însă în ele se simte o umbră de cinism şi de tristeţe. Nexus este, paradoxal, volumul de rămas-bun al unui romancier aflat încă la începutul drumului, volumul care îi oferă lui Miller confirmarea destinului său de scriitor, nelăsându-i astfel nici o altă opţiune decât să continue să scrie, confruntat în permanenţă cu izolarea şi responsabilitatea actului de creaţie.
Henry Valentine MILLER (1891‑1980) s‑a născut în Yorkville, New York, într‑o familie de origine germană. Şi‑a petrecut anii de şcoală în Brooklyn, între 1909 şi 1924 a încercat să lucreze în atelierul de croitorie al tatălui său, a trecut prin greutăţi, slujbe prost plătite, în medii dominate de sărăcie şi mediocritate. Hotărât să se apuce de scris, la treizeci de ani a plecat la Paris, unde şi‑a petrecut următorul deceniu. S‑a împrietenit cu scriitorul Lawrence Durrell şi a cunoscut‑o pe Anaïs Nin, cu care a trăit o adevărată poveste de dragoste şi care l‑a sprijinit la începuturile carierei sale. În 1934 a scris Tropicul Cancerului, un roman cu tentă autobiografică. A devenit faimos pentru descrierile sale realiste şi a câştigat simpatia unor autori precum T.S. Eliot şi Ezra Pound. Tot în anii ’30 a publicat Primăvară neagră şi Tropicul Capricornului. În 1940, Miller s‑a întors în America şi s‑a stabilit în Big Sur, California pentru următorii douăzeci de ani. A scris alte câteva volume critice la adresa Americii şi de un deosebit umor. Din această perioadă datează şi capodopera sa, trilogia Răstignirea trandafirie, alcătuită din Sexus (1949), Plexus (1953) şi Nexus (1960). În anii ’60 au început să‑i apară şi în America primele romane, iar Miller a ajuns peste noapte un idol printre scriitorii americani pentru stilul aparte şi ideile sale care subminau preceptele morale foarte stricte ale vremii, precum şi formulele scriiturii moderniste. La Editura Polirom au mai apărut, pe lângă cărţile menţionate mai sus: Zile liniştite la Clichy (2010), Coşmarul climatizat (2011), Lumea sexului (2011), Colosul din Maroussi (2011), Înţelepciunea inimii (2012, 2019), Ochiul cosmologic (2013) şi Un diavol în paradis (2013).
Validate your login