Noiembrie insangerat. Asasinarea lui Madgearu si Iorga

Executarea in stil mafiot a lui Virgil Madgearu si a lui Nicolae Iorga in acel „noiembrie insangerat“ 1940 a starnit, de-a lungul timpului, o multime de intrebari. Vreme de doua decenii, Haralamb Zinca s-a adancit in studierea arhivelor, a dosarelor secrete, a declaratiilor si a cartilor scrise in epoca si mai tarziu despre acele evenimente, incercand sa aduca unele clarificari.

Noiembrie 1940. Romania este indoliata dupa asasinarea economistului si politicianului Virgil Madgearu si a savantului si omului politic Nicolae Iorga de catre doua comandouri legionare. Crimele au fost comise, se pare, ca represalii in urma Masacrului de la Jilava si a asasinarii lui Corneliu Zelea-Codreanu (Iorga fiind considerat de membrii Garzii de Fier drept autorul moral al uciderii Capitanului). Cartea pe care o aveti inainte ne lumineaza anumite aspecte ale acelei perioade si incearca sa raspunda unei serii de intrebari: Cine a dat ordinul pentru asasinarea lui Virgil Madgearu si a lui Nicolae Iorga? Cati legionari au facut parte, de fapt, din comandourile ucigase? Traian Boeru a sustinut, de-a lungul a doua decenii, ca este nevinovat, ca n-a participat la asasinarea lui Madgearu si nici la cea a lui Iorga. A fost el asasinul principal sau doar un tap ispasitor? Cine a descoperit, de fapt, cadavrul profesorului Iorga? De cate ori a fost impuscat Nicolae Iorga? Ce a fost adevarat si ce a fost nascocit sau trecut cu vederea in documentele vremii?

Haralamb Zinca (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman) s-a nascut pe 4 iulie 1923, la Roman. A scris peste 50 de romane politiste si de spionaj, dar si jurnale de front si carti de cercetare istorica. Este considerat parintele literaturii de gen din Romania, Sfarsitul spionului fantoma fi ind prima carte de spionaj scrisa de un autor roman, iar O crima aproape perfecta, prima carte politista. A fost unul dintre cei mai vanduti scriitori romani ai epocii sale. Cartile lui, tiparite in tiraje de 250 000-300 000 de exemplare, se epuizau in doar cateva zile. Cazurile inventate de el erau atat de surprinzatoare, incat anchetatorii profesionisti ii cereau sfaturi pentru rezolvarea unor cazuri reale. A fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti – pentru cartea-document Si a fost ora H (1971) – si cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976).
A murit, dupa o lunga suferinta, la Bucuresti, pe 24 decembrie 2008.