O stea indepartata

„O stea indepartata poate fi citit ca o fabula exemplara despre impostura. Protagonistul-impostor, un barbat fara alta morala decat una pur estetica, un dandy al ororii, un artist al cruzimii care in timpul regimului lui Salvador Allende se da drept poet, autodidactul Alberto Ruiz-Tagle. Odata cu instaurarea dictaturii lui Pinochet, isi arata adevarata fata, o fata sangeroasa, cea a pilotului-poet Carlos Wieder, care, de la mansa unui avion german din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, scrie pe cerul chilian versete din Biblie. Carlos Wieder este si pilot, si poet, si tortionar, si asasin, responsabil pentru multe dintre disparitiile si crimele comise in Chile in timpul dictaturii militare. Ruiz-Tagle sau Carlos Wieder sau Juan Sauer sau R.P. English sunt una si aceeasi persoana, intruchiparea raului si a violentei. Doar ca romanul ne ofera imagini oarecum indirecte ale violentei: o violenta manifestata in sfera artistica, plasata mereu in zona esteticului (in poezie, in fotografie, in fanzine, in spatele obiectivului unui camere de filmat), o derulare de secvente de istorii personale, prinse intr-un hiat al istoriei continentului sud-american in cea de-a doua jumatate a secolului XX. O poveste despre vieti curmate si despre destine de distrugerea carora nu se face nimeni vinovat. Iar daca vinovatii sunt gasiti, se intampla sa fie atat de tarziu, incat pedepsirea lor devine aproape inutila, daca nu cumva chiar lipsita de sens.“  (Alina Cantacuzino)