O zi perfectă

Cu O zi perfectă (2005), Melania G. Mazzucco îşi confirmă reputaţia de scriitoare capabilă să confere verosimilitate unui întreg univers narativ şi să creeze personaje care rămân timp îndelungat în memoria cititorului. Romanul ei, pe care îl citeşti cu sufletul la gură, este o frescă socială plină de ironie şi compasiune, o fotografie de grup a unei naţiuni, cronica unei zile doar aparent obişnuite într-un mare oraş contemporan.

Într-o noapte de mai, poliţia pătrunde cu forţa într-un apartament de pe strada Carlo Alberto: cineva a auzit focuri de armă şi strigăte de ajutor. Poate e doar o alarmă falsă, dar poate fi şi o crimă atroce. Un flashback de 24 de ore şi un grup de personaje urmărite minut cu minut ne fac să trăim o zi plină de evenimente, dar care nu pare prin nimic diferită de celelalte. Camilla împlineşte şapte ani, Zero face să explodeze prima sa bombă, Emma îşi pierde locul de muncă, Elio rosteşte un discurs electoral greşit, Valentina îşi face un piercing, Maja descoperă casa mult visată, Kevin îşi găseşte o soţie, Sasha sărbătoreşte cei zece ani de când e împreună cu iubitul său, Antonio îşi vede soţia pentru ultima oară, iar cineva trage cinci focuri de pistol.

Căile personajelor se încrucişează într-o Romă frenetică, surprinzătoare, tensiunea creşte, iar vieţile lor par că stau să explodeze în mii de bucăţi. Un singur gest, un cuvânt ar putea devia însă cursul istoriei, i-ar putea schimba sfârşitul.