Obsesia (vol. 1)

Esmay ar fi putut schimba lumea cu forța ei dacă nu ar fi văzut în oglindă doar kilogramele în plus, ci și sufletul său. Dar fiecare poveste vine cu dificultățile sale, nu doar cu un sfârșit fericit.

Esmay este o adolescentă care, din păcate, înțelege pe propria piele ce înseamnă bullying-ul. Kilogramele sale în plus reprezintă motivul agresiunilor fizice și verbale venite din partea colegilor, dar și a familiei. În fiecare vară, Esmay merge într-o tabără specială al cărei scop este să-i vindece problema cu alimentația. Acolo îl întâlnește pe John White, pe care îl jignește și nu reușește să-l mai găsească pentru a-i cere scuze.

În continuare, Esmay nu se poate abține din mâncat, iar fiecare dezamăgire o împinge către frigider. Singurul său prieten este Kevin, dar acesta nu o poate apăra de răutățile celorlalți. În momentul în care este agresată de doi colegi de la școală, un băiat atractiv o ajută. Este Ewan Kayson, pentru care Esmay dezvoltă o obsesie. Cei doi ajung să se sărute, dar în spatele intențiilor lui Ewan nu se află bunătatea la care spera Esmay.

Fragment

„— Esmay, am râs eu vreodată de tine? mă întreabă cu o expresie serioasă şi pe un ton uşor afolat.

Are degetele atât de reci, însă toată pielea mi se încălzeşte instantaneu în locul unde mă atinge. Nu le mişcă nici măcar un milimetru, pur şi simplu le ţine strâns pe încheietura mâinii mele şi nimic mai mult. E un gest mult prea nesemnificativ pentru milioane de oameni, însă pentru mine are un efect total neaşteptat. Nu cred că el este conştient de ceea ce face, pentru că altfel mi-ar da drumul şi nu m-ar mai atinge niciodată. Am o minte sucită, ştiu, sau poate el mi-o întortochează şi mă face să îmi placă atât de mult să îi simt atingerea.

— Nu am de unde să ştiu, şoptesc, de parcă mi-ar fi teamă să mai vorbesc. Nu te-am mai văzut niciodată până acum.

Vocea mă trădează, pentru că, deşi vreau să par dură, tremuratul mă dă de gol.

— Nu am făcut-o! se răsteşte, luându-mă prin surprindere, iar tonul său aspru îmi trimite mii de fiori pe şira spinării.

— De ce nu ai face-o? Toată lumea râde de Esmay cea grasă. De balena Willy cu ochelari hidoşi şi aparat dentar.

Mă agăţ de oftatul său apăsat, care parcă îmi transmite că îl dezamăgesc cu aceste cuvinte. Mă agăţ cu disperare de răspunsul său şi chiar sper să fie adevărat. Pentru prima oară în viaţa mea, îmi doresc ca el să fie singura persoană care nu râde şi nu îşi bate joc de mine.

— Nu kilogramele ne definesc ca oameni, Esmay!”