Oglinzile

Cine, privindu-se in oglinda, privindu-si in oglinda chipul muritor si coruptibil, supus unor legi pe care eternitatea din oglinzi nu le implica, nu simte ca identitatea lui nu se priveste in oglinda, ci ca este un cristal inteligibil si incoruptibil, o esenta invulnerabila, impenetrabila razelor mortii si devenirii, sinele divin, razbatator prin toate, acela este numai aparenta, umbra unei reflectii pierdute si inane.