Onoarea pierdută a Katharinei Blum

Imaginea publică a oricărui om constă nu atât în numele, cât în renumele fiecăruia, iar privilegiile, excluderile şi oprobriile sociale sunt de multe ori oglindiri limpezi ale felului în care ne văd ceilalţi. Microromanul lui Heinrich Boll vorbeşte despre cât de fragilă şi de vulnerabilă este imaginea oricăruia dintre noi în confruntarea cu monstruoasa putere de manipulare a presei, despre importanţa principiilor şi a demnităţii într-o lume impură şi coruptă, dar şi despre preţul enorm pe care trebuie să-l plătim uneori pentru a ne răscumpăra „onoarea pierdută”.

Scrisă într-un stil ce deconcertează prin limpezimea argumentelor şi directeţea mesajului, Onoarea pierdută a Katharinei Blum sau cum se iscă şi unde poate duce violenţa (1974) este, înainte de toate, o carte despre agresarea intimităţii şi năruirea valorilor personale, o carte care, în ciuda faptului că a fost publicată cu mai mult de trei decenii în urmă, se dovedeşte uluitor de actuală.