Panorama postcomunismului în România

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

„Ce urmează căderii regimului comunist? O lungă perioadă de tranziţie, numită generic postcomunism. Putem spune că cele trei decenii de după 1989 nu sunt doar o cifră rotundă, ci o epocă, una încheiată, mai întâi de pandemia universală, care a schimbat lumea, aducând în discuţie sintagme precum «lume postpandemică», apoi de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei (care încă nu s-a încheiat!), şi constituie deja o perioadă istorică distinctă pe care o putem analiza şi la care ne putem raporta – chiar dacă, de multe ori, o facem cu subiectivitatea unor martori şi participanţi direcţi la evenimentele/fenomenele în discuţie. Dacă despre comunism s-a scris mult, sinteze privind postcomunismul, precum cartea de faţă, nu existau până acum. În mod firesc, mai mult de jumătate din subiectele volumului de faţă sunt succesoarele celor din Panorama comunismului în România (Polirom, 2020): simboluri de stat, educaţie, economie, literatură, muzică, teatru, film, relaţii internaţionale, servicii secrete, religie, viaţă cotidiană ş.a. Altele au fost adaptate noilor realităţi, de pildă studiile despre alegerile prezidenţiale şi fenomenul partidist în locul celor despre Partidul Comunist şi liderii lui. Unele teme au dispărut (colectivizare, deportări, disidenţă etc.), dar au fost înlocuite de altele noi (apariţia societăţii civile, fenomenul Piaţa Universităţii, capitalismul românesc, organizaţiile societăţii civile, mediul şi protecţia acestuia, migraţia, cultura digitală ş.a.). Cei 48 de autori, reputaţi specialişti, profesori universitari, cercetători în principalele instituţii ştiinţifice din România, dar şi din diaspora, analizează schimbările din cele mai importante domenii sociopolitice şi culturale, într-o vastă şi incitantă Panoramă a postcomunismului în România, document de referinţă al acestei perioade şi instrument pentru o mai bună înţelegere a vremurilor în care trăim.” (Liliana Corobca)

De la violenţă fizică la violenţă structurală în societatea românească post-comunistă • Armata României – drumul spre modernitate şi valorile euro-atlantice • Ideile care ne sucesc şi ne răsucesc minţile • Frica fondatoare a sistemului de guvernare postcomunist • Nostalgia postcomunistă. O perspectivă generală • Economia României după 1990 • Politici sociale în tranziţie • Organizaţiile societăţii civile, de la răul necesar la partenerul vital • Moştenirea politicii demografice în postcomunism • O privire retrospectivă asupra celor 30 de ani de artă românească de după 1989 • O cronologie a vieţii politice, sociale şi culturale în România postcomunistă

Liliana Corobca (n. 10 octombrie 1975, satul Săseni, raionul Călărași, Republica Moldova) este scriitoare și cercetătoare a cenzurii comuniste din România. Absolventă a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1997), doctor în filologie la Universitatea din București (2001, cu teza Personajul în romanul românesc interbelic, publicată la Editura Universității din București, 2003). Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (2002‑2011), cadru didactic universitar asociat la Universitățile din București și Ploiești (2004‑2007). Este expert în domeniul exilului românesc la IICCMER, București (din 2014). A beneficiat de burse și rezidențe de creație în Germania, Austria, Polonia, Franța, România. A debutat cu romanul Negrissimo (Arc, Chișinău, 2003, 2021; Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). A mai publicat romanele Un an în Paradis (Cartea Românească, 2005; Arc, 2021; ediții în italiană, 2009, și în germană, 2011), Kinderland (Cartea Românească, 2013; Polirom, 2015; Premiul Radio România Cultural, Premiul Cristal la Festivalul Internațional de la Vilenica; ediții în germană, 2015 și 2016, în slovenă, 2015, în sârbă, 2021, în italiană, 2022), Imperiul fetelor bătrâne (Cartea Românească, 2015), Caiet de cenzor (Polirom, 2017; ediție în engleză, 2022), Capătul drumului (Polirom, 2018), Buburuza (Polirom, 2019), biografia romanțată Ionesco. Elegii pentru noul rinocer (Polirom, 2020), studiul Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (Cartea Românească, 2014; nominalizat la premiile revistei Observator cultural și la Premiul PEN România), monologul bilingv român‑german în trei acte Cenzura pentru începători/Die Zensur. Für Anfänger (Thanhäuser, Ottensheim am Donau, 2014) și volumul de interviuri Iluzia cristalizării. Comunism, exil, destine. Liliana Corobca în dialog cu Radu Negrescu‑Suțu (Corint, 2019). A editat volumele Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului românesc. Corespondență. 1942‑1961 (2 vol., Jurnalul literar, 2003, 2004), Poezia românească din exil (antologie, prefață și note, Institutul Cultural Român, 2006), Golgota românească. Mărturiile bucovinenilor deportați în Siberia (texte culese de Dumitru Covalciuc, Vestala, 2009, 2015), Epurarea cărților în România. Documente. 1944‑1964 (Tritonic, 2010), Instituția cenzurii comuniste în România. 1949‑1977 (2 vol., Ratio et Revelatio, 2014; Premiul „Dimitrie Onciul” al Fundației Culturale Magazin Istoric), Paul Goma și exilul etern (Ratio et Revelatio, 2016). Coautor la Dicționarul General al Literaturii Române (Univers Enciclopedic, 2005‑2009), Enciclopedia cenzurii din România (2 vol., Ars Docendi, 2019) ș.a. Prezentă în mai multe antologii literare din țară și din străinătate. A coordonat volumele Panorama comunismului în Moldova sovietică (Polirom, 2019; Premiul „Alexandru Boldur” al Fundației Culturale Magazin Istoric) și Panorama comunismului în România (Polirom, 2020).