Povestiri din Kolîma (vol. II): Un maestru al lopeții * Schițe despre lumea crimei

„Inventivitatea deţinuţilor, energia pe care o depun pentru atingerea ţelului propus pot fi uimitoare. Este incredibil ce cantitate colosală de energie se consumă în închisoare pentru a face rost de o bucăţică de tablă boţită şi a o transforma într‑un cuţit, într‑o armă de ucidere sau de sinucidere. Atenţia gardienilor este întotdeauna mai slabă decât a deţinuţilor – o ştim de la Stendhal, care spune în Mănăstirea din Parma că temnicerului îi stă mai puţin gândul la chei decât întemniţatului la evadare.” (Varlam Şalamov)

Varlam Salamov s-a nascut la 18 iunie 1907 in Vologda, in familia unui preot. Dupa terminarea scolii, in 1924 s-a angajat ca tabacar intr-o fabrica de pielarie, iar in 1926 a fost admis la Facultatea de Drept a Universitatii din Moscova. In 1929 a fost arestat si condamnat pentru editarea clandestina a „Testamentului lui Lenin”. In 1931 a fost eliberat si repus in drepturi, dar sase ani mai tirziu a primit o a doua condamnare, de cinci ani, pentru „activitate contrarevolutionara trotkista” si a fost trimis in Kolima, unde a muncit in minele de aur. In 1943, la anii de condamnare i-au fost adaugati alti zece pentru afirmatia ca scriitorul Ivan Bunin „este un clasic rus”. Absolvirea cursurilor de felcer in 1946 i-a salvat viata, Salamov executind restul detentiei ca angajat al unor spitale pentru detinuti.
A fost eliberat in 1951, dar a parasit Kolima abia in 1953. Perioada dintre anii 1954 si 1973 a dedicat-o reconstituirii experientelor din lagarele staliniste, pe care le-a reluat in Povestiri din Kolima. Salamov a fost reabilitat in 1956 si s-a mutat la Moscova. Grav bolnav, in 1979 a fost internat intr-un azil de batrini, apoi transferat intr-un spital de psihiatrie moscovit, unde a murit la 17 ianuarie 1982. Prima editie in limba rusa a Povestirilor din Kolima a aparut la Londra, in 1978. In Rusia au inceput sa fie publicate in 1988, iar prima editie completa a aparut abia in 1989.