Rosteşte-i numele

In anul 2007, Aura Estrada, tanara sotie a prozatorului american Francisco Goldman, are un accident fatal in Mexic, pe cand practica o forma extrema de surfing. Familia victimei il invinuieste pe sotul coplesit de durere si bantuit si el de gandul mortii. Acesta se hotaraste sa o reinvie pe Aura prin scris: relateaza viata ei, povestea lor de iubire, dar si tragicul sfarsit. In anul 2011, Francisco Goldman publica Rosteste‑i numele, o reconstituire detaliata pana la obsesie a vietii si mortii Aurei Estrada.

Pentru a o scrie, autorul s‑a documentat cativa ani, in care a adunat orice farama de informatie posibila despre cea pe care a pierdut‑o, de la copilaria petrecuta in Mexico City, pana la ultima ei zi. Volumul, marcat inca de la inceput de drama din final, contine totusi numeroase momente luminoase sau pasaje umoristice, ce detensioneaza atmosfera. Este portretul viu, plin de pasiune, al unei povesti de iubire exemplare.

„Cu tonul ei cand generos, cand sec, cand plin de lirism, cand dezbracat de orice floare de stil, sensibil si cinic in acelasi timp, Rosteste-i numele aminteste de cea mai pura bucurie din repertoriul sentimentelor: bucuria de a iubi. Romanul lui Goldman inlatura limitele uitarii si ii da Aurei un nou trup, unul literar, atit de viu, incat pana la sfarsitul cartii ai impresia ca tu insuti ai cunoscut, ai iubit aceasta femeie.” (San Francisco Chronicle)

„Rosteste-i numele schimba imaginea-tip a scriitorului indoliat ce-si plange perechea pierduta: fantezia isi cauta alte criterii, dragostea nebuna isi gaseste raspuns in cruzime. Dorul mistuitor, delicatetea si focul acestei iubiri sunt neobisnuite; cati dintre noi au iubit asa? Cati dintre noi ar vedea in aceasta poveste iubirea, daca n-ar fi spusa atat de inteligent si limpede?” (Newsday)

„Adevarurile acestei carti au prea putin de-a face cu misterul disparitiei Aurei. Perspectiva ei are mai degraba legatura cu miracolul existentei in trecut a unei tinere surprinzatoare, pe care Goldman a adorat-o. Reinvierea ei este cu atat mai neasteptata, cu cat cartea insasi pare a prinde viata.” (The New York Times Book Review)