Ruperea vrăjii. Religia ca fenomen natural
Filozoful Daniel C. Dennett supune fenomenul religios unei analize cu adevărat ştiinţifice şi multidisciplinare, ţinând seama de imensa complexitate a aspectelor lui antropologice, psihologice, sociale şi istorice, și abordează frontal atât problema originilor, cât şi a semnificațiilor sale în lumea de azi. Ruperea vrăjii pornește de la convingerea autorului că, prin rolul pe care religia continuă să-l joace în conflictele sociale şi politice, ca şi în căutarea de către miliarde de oameni a sensului propriei vieţi, ea este „mult prea importantă pentru a ne putea permite s-o ignorăm“.
„Vraja“ din titlu este atât tabuul care planează asupra examinării obiective a religiei, cât și religia însăşi. Daniel Dennett își duce demersul la bun sfârşit cu un ireproşabil tact şi respect pentru adevăr.
„Surprinzător de precaut, Dennett este conştient de limitele cunoaşterii noastre actuale şi este interesat mai ales să dezvolte un plan de cercetare. Discutând ipotezele particulare cu privire la anumite religii, el se dovedește a nu fi câtuşi de puțin dogmatic.“ — American Scientist
„…Religia este naturală în sensul că nu este supranaturală, că este un fenomen uman alcătuit din evenimente, organisme, obiecte, structuri, tipare etc. care sunt supuse legilor fizicii sau biologiei și care astfel nu presupun nici un miracol… Exact asta vreau să spun. Să se observe că nu este negată existența lui Dumnezeu, a unui Dumnezeu inteligent, conștient și viu care ne-a creat și care ne iubește pe noi toți – și totuși religia în sine, ca set complex de fenomene, rămâne un fenomen complet natural.“ — DANIEL C. DENNETT
Editura | Humanitas |
---|---|
Ediția cărții | I |
ISBN | 978-973-50-7930-7 |
Traducător | Alexandru Anghel |
Număr de pagini | 488 |
Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
Tip copertă | broșată |
Data apariției | 2023 |
Filozoful Daniel C. Dennett supune fenomenul religios unei analize cu adevărat ştiinţifice şi multidisciplinare, ţinând seama de imensa complexitate a aspectelor lui antropologice, psihologice, sociale şi istorice, și abordează frontal atât problema originilor, cât şi a semnificațiilor sale în lumea de azi. Ruperea vrăjii pornește de la convingerea autorului că, prin rolul pe care religia continuă să-l joace în conflictele sociale şi politice, ca şi în căutarea de către miliarde de oameni a sensului propriei vieţi, ea este „mult prea importantă pentru a ne putea permite s-o ignorăm“.
„Vraja“ din titlu este atât tabuul care planează asupra examinării obiective a religiei, cât și religia însăşi. Daniel Dennett își duce demersul la bun sfârşit cu un ireproşabil tact şi respect pentru adevăr.
„Surprinzător de precaut, Dennett este conştient de limitele cunoaşterii noastre actuale şi este interesat mai ales să dezvolte un plan de cercetare. Discutând ipotezele particulare cu privire la anumite religii, el se dovedește a nu fi câtuşi de puțin dogmatic.“ — American Scientist
„…Religia este naturală în sensul că nu este supranaturală, că este un fenomen uman alcătuit din evenimente, organisme, obiecte, structuri, tipare etc. care sunt supuse legilor fizicii sau biologiei și care astfel nu presupun nici un miracol… Exact asta vreau să spun. Să se observe că nu este negată existența lui Dumnezeu, a unui Dumnezeu inteligent, conștient și viu care ne-a creat și care ne iubește pe noi toți – și totuși religia în sine, ca set complex de fenomene, rămâne un fenomen complet natural.“ — DANIEL C. DENNETT
Filozoful american DANIEL C. DENNETT (n. 1942) este specializat în filozofia minţii şi filozofia ştiinţei, cu importante contribuţii în domeniul biologiei evoluţioniste şi al ştiinţei cognitive. Adversar declarat al religiei, este cunoscut, împreună cu Richard Dawkins, Sam Harris și Christopher Hitchens, drept unul din cei „Patru Cavaleri ai Noului Ateism“ – curent apărut în mediul universitar şi publicistic american la începutul anilor 2000, axat pe examinarea şi contracararea prin argumente raţionale a efectelor sociale ale superstiţiei, iraţionalismului şi credinţei în supranatural. Dennett a obţinut titlul de Bachelor of Arts la Universitatea Harvard şi doctoratul în filozofie la Hertford College, Oxford. A predat la Universitatea California şi la Universitatea Tufts, fiind frecvent invitat la Harvard şi la alte universităţi de vârf. Este un critic al postmodernismului, căruia îi reproşează subminarea încrederii în ideea însăşi de adevăr şi de evidenţă, şi propagarea în disciplinele umaniste a modei „conversaţiilor“, în care nimeni nu poate „nici să aibă dreptate, nici să greşească“. În anul 2004, a primit distincția „umanistul anului“ acordată de către Asociația Americană pentru Umanism. În 2010, a fost numit în consiliul onorific al fundației Freedom From Religion. A primit, în 2012, premiul Erasmus „pentru reușita de a traduce semnificațiile culturale ale științei și tehnologiei pentru publicul larg“. Opere principale: Brainstormsi: Philosophical Essays on Mind and Psychology (1978), Content and Consciousness (ed. 2-a, 1986), The Intentional Stance (ed. 6-a, 1996), Consciousness Explained (1992), Darwin’s Dangerous Idea: Evolution and the Meanings of Life (1996), Freedom Evolves (2003), Neuroscience and Philosophy: Brain, Mind, and Language (2007), Brains, Computers and Minds (2009), From Bacteria to Bach and Back: The Evolution of Minds (2017).
Validate your login