La sfârșitul secolului al XIX-lea, o comunitate mică de sași a înțeles potențialul Văii Prahovei și s-a stabilit în această zonă aflată la granița dintre Vechiul Regat și Austro-Ungaria. Cu sprijinul Regelui Carol I, în scurt timp aici s-a înregistrat cel mai mare ritm al industrializării din România. Povestea familiei Rhein, care a jucat un rol esențial în modernizarea României, este strâns legată de cea a localităților de pe Valea Prahovei, în special Azuga, și a Casei Regale din România. În Azuga au fost ridicate, printre altele, o fabrică de postav, una de bere, un depozit de vin și o fabrică de șampanie, aceasta din urmă făcând celebră familia Rhein atât în țară (unde firma sa a devenit furnizoare oficială a Casei Regale), cât și în străinătate. Istoria familiei s-a suprapus cu cea a șampaniei în România, de la primele reușite, câștigarea renumelui și anii de glorie, până la decăderea din perioada comunistă. În Șampania regilor, Dorin Stănescu dezvăluie elementele care au dus la succesul uluitor al renumitei licori și la dezvoltarea fără precedent a localităților nou-industrializate, un exemplu că, atunci când oficialitățile și antreprenorii colaborează pentru un țel comun, nimic nu este imposibil.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, o comunitate mică de sași a înțeles potențialul Văii Prahovei și s-a stabilit în această zonă aflată la granița dintre Vechiul Regat și Austro-Ungaria. Cu sprijinul Regelui Carol I, în scurt timp aici s-a înregistrat cel mai mare ritm al industrializării din România. Povestea familiei Rhein, care a jucat un rol esențial în modernizarea României, este strâns legată de cea a localităților de pe Valea Prahovei, în special Azuga, și a Casei Regale din România. În Azuga au fost ridicate, printre altele, o fabrică de postav, una de bere, un depozit de vin și o fabrică de șampanie, aceasta din urmă făcând celebră familia Rhein atât în țară (unde firma sa a devenit furnizoare oficială a Casei Regale), cât și în străinătate. Istoria familiei s-a suprapus cu cea a șampaniei în România, de la primele reușite, câștigarea renumelui și anii de glorie, până la decăderea din perioada comunistă. În Șampania regilor, Dorin Stănescu dezvăluie elementele care au dus la succesul uluitor al renumitei licori și la dezvoltarea fără precedent a localităților nou-industrializate, un exemplu că, atunci când oficialitățile și antreprenorii colaborează pentru un țel comun, nimic nu este imposibil.
„Este frapant că oamenii aceștia stabiliți într‑un cătun cu 20 de case au făcut ca la 1900 să se vorbească despre munca lor chiar și la Paris. Nu este o întâmplare faptul că la 1900, în cadrul Expoziției Universale, întreprinderile Rhein de la Azuga au fost medaliate pentru calitatea produselor lor. Despre calitatea produselor vorbesc nu doar medaliile obținute de‑a lungul timpului, ci și faptul că aceste produse erau cerute în afara țării. În cadrul «imperiului» Rhein, un loc aparte l‑a avut Fabrica de Șampanie Rhein Azuga, a cărei activitate complexă am prezentat‑o caleidoscopic, din perspectivă economică, dar și din perspectiva istoriei culturale, reconstituind povestea a două generații ale familiei Rhein și, mai ales, modul în care șampania Rhein a fost receptată în societatea românească din prima jumătate a secolului XX. Pivnițele Rhein & Cie ilustrează felul în care, la îndemnul Regelui Carol I, a fost creată și încurajată industria națională a României moderne. Astfel, la Azuga a fost construită prima mare fabrică românească de șampanie, iar cel care i‑a dat strălucire a fost Heinrich Rhein, urmat de cei trei fii ai săi. Numeroasele medalii naționale și prestigioasele premii internaționale obținute la expoziții și târguri din Europa între anii 1905 și 1937 au demonstrat că sloganul publicitar care afirma că șampania Rhein este egala produselor franceze nu era o exagerare.” (Dorin Stanescu)
Validate your login