Scrisori filozofice către o doamnă urmate de Apologia unui nebun

Prezentare de Ion Ianoşi

Cele opt Scrisori filozofice către o doamnă redactate în franceză alcătuiesc opera capitală a lui Piotr Ceaadaev, unul dintre întemeietorii gândirii filozofice ruse moderne, inclus convențional în gruparea „occidentalistă“, opusă celei „slavofile“. Publicarea „Scrisorii întâi“ în Rusia, în 1836, a provocat un imens scandal. Învinuit de antipatriotism și declarat nebun, Ceaadaev a fost ținut sub pază polițienească și supraveghere medicală, în domiciliu forțat, având interdicția, până la sfârșitul zilelor, de a-și mai tipări scrierile. Așa se face că manuscrisele Scrisorilor filozofice, descoperite târziu în arhivele rusești, au fost publicate în integralitatea lor, în originalul francez, abia în a doua jumătate a secolului XX. Prima lor ediție românească a apărut la Humanitas în 1993.

„Piotr Iakovlevici Ceaadaev este unul dintre primii intelectuali din istoria modernă a Rusiei, acei gânditori curajoși care s-au opus statului autocratic și violenței acestuia prin puterea minții și prin curajul lor personal. Ceaadaev a analizat fără încetare societatea rusă din vremea sa și a atribuit Bisericii și Ortodoxiei o responsabilitate decisivă pentru înapoierea țării. Rusia a fost o «pată albă în dezvoltarea spiritului». Europenizarea în timpul lui Petru cel Mare a fost văzută ca o simplă formă fără fond. Adevărata civilizație nu ajunsese în Rusia. Pentru aceste teze, Ceaadaev a fost unul dintre primii intelectuali declarați nebuni de către regimul țarist ‒ mulți alți intelectuali din istoria modernă a Rusiei aveau să împărtășească această soartă.“ — OLIVER JENS SCHMITT

„Noi n-am mers niciodată în pas cu celelalte popoare; noi nu aparținem nici uneia dintre marile familii ale speciei umane; noi nu suntem nici ai Occidentului, nici ai Orientului, și nu avem tradițiile nici ale unuia, nici ale celuilalt. Situați parcă în afara timpului, educația universală a speciei umane pe noi nu ne-a atins.“ — PIOTR CEAADAEV

PIOTR Iakovlevici CEAADAEV (1794–1856) este unul dintre întemeietorii gândirii filozofice ruse moderne, convenţional integrat grupării „occidentaliste“, opusă „slavofililor“. Se naşte la Moscova într‑o bogată familie nobiliară, frecventează universitatea moscovită, participă la campaniile împotriva lui Napoleon, trăieşte în Occident între 1823 şi 1826; după revenirea în Rusia elaborează, până în 1830, opera sa capitală, cele opt Scrisori filozofice către o doamnă. Apariţia „Scrisorii întâi“ în revista Telescop declanşează în 1836 un scandal răsunător. Autorul este învinuit de antipatriotism, declarat nebun, ţinut cu domiciliu forţat sub pază poliţienească şi supraveghere medicală zilnică, interzicându‑i‑se până la sfârşitul zilelor orice altă publicare. Nu reuşeşte astfel să tipărească nici Apologia unui nebun (1836–1837), în care îşi explică „occidentalismul“ ca fiind întru totul patriotic. Manuscrisele Scrisorilor filozofice, descoperite târziu în arhivele ruseşti, aveau să vadă lumina tiparului în integralitatea lor, în originalul francez, abia în 1966 şi 1970.