Sfarsitul modernitatii

Ele vorbesc, cel mai adesea, in numele unei experiente personale si au, de aceea, simplitatea, precizia si prospetimea unei cunoasteri vii.Sfarsitul modernitatii. O incercare de orientare a rezultat din prelucrarea unor prelegeri de introducere la un curs despre gandirea lui Pascal, sustinute la Tübingen, in 1947-1948, si la München in 1949. Pentru Guardini, Pascal este un filozof al existentei crestine care traieste si gandeste modernitatea fara a se lasa absorbit de ea, distantandu-se critic fata de tendintele ei dominante si depasindu-i astfel limitarile.

De aceea, el socoteste potrivit sa trateze, in introducerea acestui curs, problema insasi a modernitatii, cu atat mai mult cu cat, spune el, ne aflam intrucatva la capatul ei si ii percepem, prin urmare, mai acut trasaturile de ansamblu. El propune o „schita" a modernitatii, a imaginii ei despre lume si despre om (cu evocarea precedentelor antice si medievale), un tablou provizoriu, dat fiind ca ne aflam in cursul, inca fluid, al modernitatii tarzii, careia ii putem totusi percepe marile mutatii spre o alta varsta.