Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?
„Și caii se împușcă, nu-i așa?” − momentul culminant al carierei de scriitor a lui Horace McCoy − a stat la baza unui film celebru din 1969, nominalizat la nouă premii ale Academiei Americane de Film, în regia lui Sydney Pollack, cu Jane Fonda, Michael Sarrazin, Gig Young (Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar) și Red Buttons.
În 1932, Marea Criză îi împingea pe oameni la gesturi disperate. Doi actori lipsiți de șansă, Gloria și Robert, se înscriu la una dintre marile atracții ale vremii: maratonul de dans. Obligați să danseze săptămâni la rând, sub ochii spectatorilor în căutare de senzații tari, concurenții traversează un calvar inimaginabil, care devine o metaforă a supraviețuirii în anii cumpliți ai recesiunii.
Editura | Humanitas Fiction |
---|---|
Colecție | Raftul Denisei |
Ediția cărții | a II-a |
ISBN | 978-606-097-285-3 |
Traducător | Dan Croitoru |
Număr de pagini | 192 |
Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
Tip copertă | broșată |
Data apariției | 2023 |
Și caii se împușcă, nu-i așa? − momentul culminant al carierei de scriitor a lui Horace McCoy − a stat la baza unui film celebru din 1969, nominalizat la nouă premii ale Academiei Americane de Film, în regia lui Sydney Pollack, cu Jane Fonda, Michael Sarrazin, Gig Young (Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar) și Red Buttons.
În 1932, Marea Criză îi împingea pe oameni la gesturi disperate. Doi actori lipsiți de șansă, Gloria și Robert, se înscriu la una dintre marile atracții ale vremii: maratonul de dans. Obligați să danseze săptămâni la rând, sub ochii spectatorilor în căutare de senzații tari, concurenții traversează un calvar inimaginabil, care devine o metaforă a supraviețuirii în anii cumpliți ai recesiunii.
„Primul roman existențialist american.“ — Simone de Beauvoir
„O parabolă strălucit scrisă a vieții în America Marii Crize din anii ’30.“ — The New York Times
„Și caii se împușcă, nu-i așa? îl așază pe Horace McCoy alături de alți mari autori, precum Nathanael West sau F. Scott Fitzgerald, cei care au pus sub lupă atmosfera viciată a Hollywoodului și, prin aceasta, capcanele și falsitatea visului american.“ — John Harvey
HORACE MCCOY (1897-1955) s-a născut într-o familie de origine americano-irlandeză, în Nashville, Tennessee. A părăsit şcoala la şaisprezece ani, câştigându-şi existenţa ca şofer de taxi, mecanic şi comis voiajor. A luptat în Primul Război Mondial, fiind decorat pentru bravură. În timpul Marii Crize a anilor '30, pleacă la Hollywood, la invitaţia unui agent, dar nu reuşeşte să obţină rolul pentru care dă probă. Cum recesiunea economică se adânceşte, McCoy e nevoit să doarmă în maşini abandonate, să accepte slujbe modeste (culegător de fructe, vânzător etc.), până când e angajat ca bodyguard la un maraton de dans în Santa Monica, experienţă care va sta la baza romanului Şi caii se împuşcă, nu-i aşa? (They Shoot Horses, Don't They? ), publicat în 1935. Va continua să scrie scenarii pentru filme de serie B, dar şi două romane, No Pockets in a Shroud (1937) şi I Should Have Stayed Home (1938), ambele mărturii autobiografice ale experienţelor sale amare la Hollywood. După nu mai puţin de şaisprezece scenarii, scrise între 1937 şi 1940, intră în elita scenariştilor hollywoodieni graţie filmului Gentleman Jim, cu Errol Flyn. La mijlocul anilor '40, Jean-Paul Sartre, André Gide şi André Malraux descoperă romanul Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?, pe care Simone de Beauvoir îl va considera „primul roman existenţialist american". Deşi scriitorii europeni îl pun alături de Faulkner, Steinbeck şi Hemingway, McCoy, falit şi alcoolic, cade pradă depresiei. Cu un ultim efort va finaliza romanul Kiss Tomorrow Goodbye, cel mai bun roman al său de după Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?, publicat în 1948. Moare pe 15 decembrie 1955, în timp ce lucra la un nou roman.
Validate your login