Suntem sănătoși la minte? Despre sănătatea psihică în România
După mai bine de-un secol de la fondarea primului laborator de psihologie experimentală, știința psihologiei a făcut descoperiri extraordinare, ce au îmbunătățit viața a milioane de oameni: forme de terapie bazate pe dovezi clinice ale eficienței, legături incontestabile între minte și trup, cauze ale unor patologii care l-au scos pe bolnavul psihic din sfera misterului și a discriminării, permițându-i accesul la tratament medical, integrare în societate și acceptare.
De ce, atunci, continuă să dăinuie în România reticența față de serviciile de sănătate mintală? De ce se teme suferindul psihic să apeleze la ajutorul psihiatrului, al psihologului și al psihoterapeutului chiar și atunci când durerea este mult prea mare ca să fie gestionată pe cont propriu? De ce este atât de depășit sistemul public de sănătate mintală și de ce unii specialiști cad pradă prejudecăților sau resemnării?
Reunind perspective diferite, experiențe complexe de formare, apoi practica de cabinet, spital, clinică, sală de curs etc., șase specialiști români în domeniile psihologiei și psihiatriei propun șase abordări pentru transformarea sănătății mintale într-o prioritate și la noi, aducându-ne, prin dragostea de om și de meserie pe care o exprimă fiecare autor, alinare și speranță.
După mai bine de-un secol de la fondarea primului laborator de psihologie experimentală, știința psihologiei a făcut descoperiri extraordinare, ce au îmbunătățit viața a milioane de oameni: forme de terapie bazate pe dovezi clinice ale eficienței, legături incontestabile între minte și trup, cauze ale unor patologii care l-au scos pe bolnavul psihic din sfera misterului și a discriminării, permițându-i accesul la tratament medical, integrare în societate și acceptare.
De ce, atunci, continuă să dăinuie în România reticența față de serviciile de sănătate mintală? De ce se teme suferindul psihic să apeleze la ajutorul psihiatrului, al psihologului și al psihoterapeutului chiar și atunci când durerea este mult prea mare ca să fie gestionată pe cont propriu? De ce este atât de depășit sistemul public de sănătate mintală și de ce unii specialiști cad pradă prejudecăților sau resemnării?
Reunind perspective diferite, experiențe complexe de formare, apoi practica de cabinet, spital, clinică, sală de curs etc., șase specialiști români în domeniile psihologiei și psihiatriei propun șase abordări pentru transformarea sănătății mintale într-o prioritate și la noi, aducându-ne, prin dragostea de om și de meserie pe care o exprimă fiecare autor, alinare și speranță.
RADU TEODORESCU a absolvit Facultatea de Medicină Generală din București, unde s-a și specializat în psihiatrie. Între 1991 și 1994 și-a făcut formarea în psihoterapie comportamental-cognitivă la Universitatea Paris V „René Descartes“. A fost bursier New Europe College (NEC) între 1995 și 1999. În anul 2002 a obținut titlul de doctor în științe medicale la Facultatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș“ din Timișoara. Cu sprijinul NEC, a pus bazele studierii terapiilor comportamental-cognitive în Romania. A publicat articole și a editat cărți de psihiatrie și sănătate mintală. Este membru al Association Française de Thérapie Comportementale et Cognitive și membru internațional al American Psychiatric Association. Face parte din bordul editorial al The Journal of Nervous and Mental Disease.
CĂTĂLINA DUMITRESCU este psiholog clinician și psihoterapeut cu formare în psihoterapia cognitiv- comportamentală. Are un doctorat în științe psihologice. A lucrat cu copii cu nevoi speciale și din medii defavorizate și cu persoane aflate în cămine pentru bătrâni. Timp de zece ani a lucrat ca psiholog clinician într- un spital, unde a avut grijă de starea psihică a pacienților cu afecțiuni oncologice. A organizat și susținut grupuri de sprijin pentru persoanele diagnosticate cu cancer. A coordonat timp de șapte ani proiectul „Școala Părinților“, menit să ofere informații de specialitate și sprijin viitorilor părinți. A participat, împreună cu echipa de neurochirurgi condusă de doctorul Dan Șuiaga, la operații de tip awake brain surgery. În prezent locuiește în Belgia, unde, de doi ani, lucrează ca psihoterapeut. Scrie articole pentru Dilema veche.
DANIEL DAVID este psiholog practician și supervizor, profesor și cercetător în psihologie și psihoterapie. Este profesor de științe cognitive (clinice) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și directorul pentru cercetare al Albert Ellis Institute, SUA. Din 2016 este președintele Asociației Psihologilor din România, iar din 2020 – rectorul Universității Babeș-Bolyai. În 2019 și 2020 a fost inclus între cei mai citați 2% oameni de știință ai lumii (în sistemul Scopus), iar din 2022 este membru al Academiei Europene (Academia Europaea).
IOANA SCORUȘ este psiholog, psihanalist cu practică privată și scriitor. Are la bază un program formativ în psihanaliză de 12 ani și o practică privată de 16 ani. A semnat rubrica „Cititorincul“ din suplimentul literar LA&I și numeroase articole și cronici în revistele Dilema veche, România literară, Convorbiri literare, Apostrof, Timpul, Orizont etc. În prezent semnează rubrica „psiho“ din revista Viața românească. Pe lângă un volum de dialoguri cu șapte psihanaliști care au practicat psihanaliza în România în clandestinitate, înainte de 1989 (Paradoxurile psihanalizei în România, 2007), Ioana Scoruș a publicat versuri (Iubiri imperfecte, 2004), romane (Povestea unei sinucideri, 2006; Un an din viața Liubei B., 2017; Freud Museum, 2019; Ignoranță, 2022), un volum de convorbiri cu Ion Vianu (În definitiv, 2018) și Aventuri în Ţara lui Strolyx: Prima mea carte despre emoții (Humanitas Junior, 2020), cea dintâi carte pentru copii a autoarei. Textele ei se regăsesc și în volumele colective Cazuri clinice de psihiatrie (2011) și De taină (2020).
EUGEN HRISCU a urmat studii medicale la Iași, în anul 2001, și este medic psihiatru și psihoterapeut în cadrul Clinicii ALIAT din București. Pe lângă lucrul direct cu pacienții în sesiuni individuale sau de grup, experiența sa include dezvoltarea de servicii noi și inovative în prevenirea și tratarea dependențelor de substanțe, atât sub forma de centre de tratament, cât și a unor intervenții online și în stradă. Publică, mai ales online, pe subiectul necesității reformei sistemului psihiatric românesc și consideră că marile aziluri psihiatrice ar trebui închise deoarece locul lor este în paginile cărților de istorie a medicinei.
VLAD STROESCU s-a născut în 1979 și este medic psihiatru. Practică psihiatria din anul 2004. Fost medic rezident al Spitalului Obregia, a urmat un stagiu de psihiatrie de urgență în Franța, la Metz, apoi s-a întors în țară, unde, în ultimul deceniu, a continuat să profeseze cu devotament și vocație. Scrie texte despre sănătatea mintală și despre orice lucru care are legătură cu ea, menținând o rubrică regulată în publicația Viața medicală. Este colaborator al revistelor Dilema veche și Decât o revistă, dar publică și în alte locuri deschise acestui dialog delicat și necesar. Deoarece uneori scrie ficțiune, a colaborat în trecut cu Revista de povestiri, și a publicat recent o carte pentru copii, Povești somnifere, apărută la Humanitas Junior.
Editura | Humanitas |
---|---|
Ediția cărții | I |
ISBN | 978-973-50-7576-7 |
Număr de pagini | 152 |
Formatul cărţii | 13 x 20 cm |
Tip copertă | broșată |
Data apariției | 2022 |
Validate your login